Șarpe de apă

Sunt atât de multe lucruri pe care le-am putea spune despre var1. Impactul său este incontestabil, fie în societate, în istorie sau în viața noastră personală. Influența lui var1 este atât de vastă încât am putea petrece ore întregi certându-ne despre implicațiile sale. De la naștere până la rolul său actual, var1 a lăsat o amprentă de neșters în lume. În acest articol, vom explora diferite aspecte ale var1, de la impactul său asupra culturii populare până la relevanța sa în domeniul științific. Pregătește-te să te cufunzi în universul fascinant al var1 și să descoperi cum a modelat lumea pe care o cunoaștem astăzi.

Șarpe de apă
Șarpele de apă (Natrix tessellata)
Stare de conservare

Risc scăzut (LC)  (IUCN 3.1)
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Subîncrengătură: Vertebrata
Clasă: Reptilia
Ordin: Squamata
Subordin: Serpentes
Suprafamilie: Colubroidea
Familie: Colubridae
Subfamilie: Natricinae
Gen: Natrix
Specie: N. tessellata
Nume binomial
Natrix tessellata
(Laurenti, 1768)
Arealul șarpelui de apă
Sinonime

Coronella tessellata Laurenti, 1768
Coluber tessellatus Bonnaterre, 1790
Tropidonotus tessellatus, part., Wagler, 1830
Natrix tessellata Bonaparte, 1834
Tropidonotus tessellatus Boulenger, 1893

Modifică text Consultați documentația formatului

Șarpele de apă (Natrix tessellata) este un șarpe neveninos din familia colubride (Colubridae) răspândit în Europa de sud, centrală, Peninsula Balcanică, Asia Mică, Asia centrală, până la Golful Persic și lacul Balhaș. Este răspândit și în România și Republica Moldova. În România se găsește în toată țara, exceptând Moldova; predomină în Delta Dunării și în complexul Razelm. Are peste 1 m lungime, este zvelt, cu capul lung și îngust. Spatele este galben-cenușiu, cu un desen închis, alcătuit din cinci șiruri de pete pătrate cu aspect de tablă de șah. Adeseori pe ceafă se observă o pată în formă de V. Nu are pete deschise pe laturile capului. Abdomenul este alb-gălbui sau roșu-portocaliu, cu pete negre alternante. Șarpele de apă este mai adaptat la mediul acvatic decât șarpele de casă și stă mai mult în apă, îndepărtându-se puțin de mal. A fost găsit până la 1000 m altitudine. Adesea pândește prada sub apă. Se hrănește cu broaște, mormoloci, tritoni și pești (guvizi, păstrăvi etc). Ponta este depusă în iunie-iulie și conține 5-25 de ouă albe, lungi, lipite unele de altele și îngropate la adâncime mică în sol afânat, frunzar, detritus, sub mușchi, paie putrede etc.

Referințe

  1. ^ IUCN Red List of Threatened Species
  2. ^ Boulenger, G.A. 1893. Catalogue of the Snakes in the British Museum (Natural History), Volume I. London. pp. 233-234
  3. ^ {{Citat web|title=Facts about Water Snakes|url=https://www-livescience-com.cdn.ampproject.org/v/s/www.livescience.com/amp/52768-water-snake-facts.html?amp_js_v=a6&amp_gsa=1&usqp=mq331AQFKAGwASA%3D#aoh=16011130822892&referrer=https%3A%2F%2Fwww.google.com&amp_tf=De%20pe%20%251%24s&ampshare=https%3A%2F%2Fwww.livescience.com%2F52768-water-snake-facts.html%7Cautor=Jessie Szalay|accessdate=26 septembrie 2020

Bibliografie

  • Ion E. Fuhn, Șt. Vancea. Fauna Republicii Populare Române. Vol. XIV. Fascicula 2: Reptilia (Țestoase, Șopîrle, Șerpi). București: Editura Academiei Republicii Populare România, 1961, 352 p.
  • Ion E. Fuhn. Broaște, șerpi, șopîrle. Editura Științifică, București 1969.
  • Constantin Pârvu. Dicționar enciclopedic de mediu (DEM), Volumul 2. Regia Autonomă Monitorul oficial, 2005

Legături externe

Enciclo
Wikious
Sapientia
Scientia
Boobota
Anandapedia
Sagapedia
Wikithot