Ștefan I
În acest articol, vom explora lumea fascinantă a lui Ștefan I, analizând impactul acestuia asupra diferitelor aspecte ale societății. De la origine până la relevanța sa astăzi, Ștefan I a captat atenția academicilor, a oamenilor de știință și a entuziaștilor deopotrivă. Vom afla despre evoluția sa în timp, precum și despre influența sa asupra culturii, politicii și economiei. Printr-o analiză detaliată, vom descoperi numeroasele fațete ale Ștefan I și importanța sa în contextul contemporan. Acest articol încearcă să ofere o viziune cuprinzătoare asupra Ștefan I, abordând aspectele sale cele mai relevante și oferind o perspectivă multidisciplinară care să permită cititorului să-și aprecieze adevărata sferă de aplicare.
| Ștefan I | |
| Domn al Moldovei | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | circa 1364 |
| Decedat | înainte de 28 noiembrie 1399 |
| Înmormântat | biserica „Sfântul Nicolae” de la mănăstirea Bogdana  |
| Părinți | Roman I |
| Frați și surori | Mihail, Iuga Ologul, Bogdan, Alexandru cel Bun |
| Ocupație | politician conducător |
| Limbi vorbite | limba română |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | Domn |
| Familie nobiliară | Dinastia Mușatinilor |
| Domn al Moldovei | |
| Domnie | decembrie 1394 – înainte de 28 noiembrie 1399 |
| Predecesor | Roman I |
| Succesor | Iuga Ologul |
Modifică date / text  | |
Ștefan I (n. c. 1364 - d. înainte de 28 noiembrie 1399) a fost domn al Moldovei în perioada decembrie 1394 - înainte de 28 noiembrie 1399.
Analizele ADN recente au dovedit că a fost fiul cel mare al lui Roman I din prima căsătorie a acestuia cu o verișoară primară. În acest fel, trebuie eliminată ipoteza că mama lui ar fi o lituaniancă din familia Koriatovici, din Podolia, a dinastiei Gedyminovici.. A avut ca frați pe Mihail și Iuga, iar din a doua căsătorie a lui Roman I cu Anastasia, a avut frați vitregi pe Bogdan (1391-1404) și Alexandru.
Domnie
Prima mențiune documentară a domniei lui Ștefan I este datată la 6 ianuarie 1394 într-un act redactat la Suceava prin care noul domn anunță că am ocupat și ne-am așezat în voievodatul Țării Moldovei.
A ajuns pe tron cu ajutorul lui Vladislav al II-lea Iagello, care-l preferă în defavoarea vărului său Roman, fiul lui Petru al II-lea. Astfel îi devine vasal regelui polon și îi promite ajutor împotriva oricărui dușman.
Regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg care avea pretenții de suzeranitate asupra Moldovei și care se afla în relații adverse cu Polonia organizează o expediție împotriva lui Ștefan I, trecând munții și asediază cetatea Neamțului, dar fără a o putea cuceri. În timpul retragerii, oastea ungurească a fost atacată și zdrobită de către Ștefan cu toată puterea poporului său, în februarie 1395, la Hindău, astăzi satul Ghindăoani, județul Neamț.
A sprijinit cu trupe, ca aliat al polonezilor, bătălia dezastruoasă de lângă Vorskla (12 august 1399) împotriva tătarilor, unde oastea creștină a fost învinsă. Ștefan I nu a participat personal la această bătălie deoarece niciodată domnii Moldovei nu au condus personal unitățile trimise în ajutorul suzeranului lor, și cu atât mai puțin s-ar fi pus în fruntea celor trimise unui simplu aliat, și încă la depărtare atât de mare de țară.
Ștefan I a murit când avea circa 35 ani, cândva înainte de 28 noiembrie 1399 și a fost înmormântat în Mănăstirea Bogdana din Rădăuți, iar pe piatra funerară amplasată de strănepotul său Ștefan cel Mare, la 20 mai 1480, se amintește de victoria strălucită de la Hindău: bătrânul Ștefan voievod, care a bătut pe unguri la Hindov, a biruit pe Jicmont craiul unguresc la Hindov.
Referințe
- ^ a b Rezachevici 2001, p. 460.
- ^ Lia și Adrian Bătrâna, Biserica Sfântul Nicolae din Rădăuți, Editura Constantin Matasă, Piatra Neamț, 2012, p.204, 208
- ^ Documenta Romaniae Historica, A, I, p. 7
- ^ Costăchescu 1932, p. 612, 614.
- ^ a b Costăchescu 1932, p. 611-615.
- ^ Rezachevici 2001, p. 461.
- ^ Rezachevici 2001, p. 461-462.
- ^ Johannes de Thurocz, Cronica hungarorum, în Scriptores hungaricorum, Editura J.G. Schwandtner, Viena, 1746, p. 218
- ^ Rezachevici 2001, p. 462-463.
- ^ Rezachevici 2001, p. 464.
- ^ Rezachevici 2001, p. 464-465.
- ^ Rezachevici 2001, p. 465.
- ^ Repertoriul monumentelor și obiectelor de artă din timpul lui Ștefan cel Mare, București, 1958, p. 255 - 256
Bibliografie
- Costăchescu, Mihai (). Documentele moldovenești înainte de Ștefan cel Mare, II. Iași.
- Rezachevici, Constantin (). Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 - 1881, Volumul I. Editura Enciclopedică.
Vezi și
| Predecesor: Roman I |
Domn al Moldovei 1394 - 1399 |
Succesor: Iuga Ologul |
