Ștefan Lazarevici

În acest articol, vom explora lumea fascinantă a lui Ștefan Lazarevici, un subiect care a captat atenția oamenilor de toate vârstele și mediile. De la origini și până la impactul său asupra societății moderne, vom aprofunda în cele mai relevante aspecte ale Ștefan Lazarevici, analizând evoluția sa în timp și relevanța sa astăzi. Prin diferite perspective și date relevante, căutăm să înțelegem mai bine importanța Ștefan Lazarevici în zilele noastre și influența sa asupra diferitelor aspecte ale vieții noastre de zi cu zi. Pregătește-te să descoperi toate fațetele lui Ștefan Lazarevici în acest articol intrigant!

Despot Ștefan Lazarevici
Despot
Date personale
Născut1374
Krușevac
Decedat1427
Glava
ÎnmormântatMănăstirea Koporin
PărințiLazăr al Serbiei
Milița Hrebeljanovici
Frați și suroriVuk Lazarevici
Dragana of Serbia]
Jelena Lazarević Balšić Hranić]
Mara Lazarevic Brankovic]
Teodora Lazarević]
Olivera Lazarević] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuHelena Gattilusio] Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Ortodoxă Sârbă Modificați la Wikidata
Ocupațiesuveran Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba sârbă Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliarăCasa de Lazarevici
Domnie
DomnieCneaz (1389–1402)
Despot (1402–1427)
PredecesorLazăr al Serbiei
SuccesorGheorghe Brankovici
Semnătură

Ștefan Lazarevici (în sârbă Stefan Lazarević, cu alfabetul chirilic: Стефан Лазаревић; n. 1374, Kruševac Fortress⁠(d), Kruševac, Cnezatul Serbiei – d. , Crkvine⁠(d), Mladenovac, Republica Socialistă Serbia, RSF Iugoslavia) a fost un despot sârb. A fost fiul și urmașul cneazului Lazăr (în sârbă Knez Lazar, cu alfabetul chirilic: Кнез Лазар), care a murit în Bătălia de la Kosovo Polje de la 1389 împotriva otomanilor și a prințesei Milica (Милица) din partea ramurii subordonate casei de Nemanjici (Немањић).

Moștenire

Ștefan Lazarevici a fost inclus pe locul 13 în lista și cartea din 1993 a celor mai proeminenți 100 de sârbi (în sârbă 100 најзнаменитијих Срба). Cartea cu cele 100 de biografii a fost redactată de membri ai Academiei Sârbe de Științe și Arte și anume Sava Vuković, Pavle Ivić, Dragoslav Srejović, Dejan Medaković, Dragomir Vitorović, Zvonimir Kostić, Vasilije Krestić, Miroslav Pantić și Danica Petrović.

Note

  1. ^ IdRef, accesat în  
  2. ^ a b c d e https://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ National Library of Israel Names and Subjects Authority File, accesat în  
  4. ^ C.I., Christian (). Iugoslavia, sângeroasa destrămare. București: Editura Sylvi. p. 21. ISBN 973-9175-01-5. În crunta bătălie de la Kosovopolje, rămân pe câmpul de luptă atât Lazar cât și sultanul Murat I. 
  5. ^ Марибор, IZUM-Институт информацијских знаности. „100 најзнаменитијих Срба :: COBISS+”. plus.sr.cobiss.net (în sârbă). Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ „100 najznamenitijih Srba”. Begen Comerc doo (în sârbă). Accesat în . 
  7. ^ Марибор, IZUM-Институт информацијских знаности. „Резултати претраживања 100 najznamenitijih Srba :: COBISS+”. plus.sr.cobiss.net (în sârbă). Accesat în . 
  8. ^ „100 najznamenitijih Srba”. Begen Comerc doo (în sârbă). Accesat în .