Acest articol va aborda subiectul Țara Călatei, care este de mare relevanță astăzi. Țara Călatei a captat atenția multora datorită impactului său asupra diferitelor aspecte ale societății, culturii și lumii în general. De-a lungul anilor, a existat un interes și dezbatere tot mai mare în jurul Țara Călatei, ceea ce a condus la studii și cercetări suplimentare pe acest subiect. Acest articol va analiza diferite perspective, date și opinii pentru a oferi o privire de ansamblu amplă și completă a Țara Călatei.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Țara Călatei (în maghiară Kalotaszeg) este o regiune etnografică maghiară situată în nord-vestul României, ce cuprinde partea vestică a județului Cluj și extremitatea sudică a județului Sălaj. Regiunea este dispusă în văile dintre municipiul Cluj și Huedin.
Unul din promotorii arhitecturii și ornamenticii din Țara Călatei a fost scriitorul și arhitectul Károly Kós (1883-1977) care, în primăvara anului 1919, împreună cu alți intelectuali maghiari din Țara Călatei[cine?], a proclamat în Huedin Republica din Călata, o republică inspirată din teoriile multiculturale născute în societatea etnografică maghiară de la 1889 și reunite sub numele de transilvanism.
Pe teritoriul regiunii au fost ridicate mai multe cetăți:
|