Academia Mihăileană
Acest articol va aborda subiectul Academia Mihăileană, care a căpătat o relevanță tot mai mare în ultimii ani. Academia Mihăileană este o temă care a stârnit interesul cercetătorilor, experților și publicului larg, datorită impactului său asupra diferitelor zone ale societății. De la apariția sa, Academia Mihăileană a generat dezbateri, analize și reflecții în jurul implicațiilor, consecințelor și posibilelor soluții. Acest articol va încerca să ofere o viziune cuprinzătoare asupra Academia Mihăileană, explorând originile, evoluția, provocările actuale și perspectivele de viitor. Este important să înțelegem importanța Academia Mihăileană astăzi, deoarece influența sa se extinde în domenii atât de diverse precum tehnologie, politică, cultură, economie și mediu.
Academia Mihăileană este prima instituție de învățământ superior modernă din Moldova (1835 - 1847). A fost inaugurată la Iași sub domnia lui Mihail Sturdza, prin strădania lui Gheorghe Asachi și a altor învățați români moldoveni ai vremii. Aici se țineau cursuri de istorie, drept, chimie, matematică, științe biologice, astronomie, limba elină, geometrie și arhitectură. Este precursoare a Universității din Iași și a Colegiului Național.
Academia Mihăileană a funcționat în Casele Cazimir și Voinescu.
Profesori și elevi importanți
- Dimitrie Asachi (1820-1868), matematician
- Simion Bărnuțiu (1808-1864), filosof și jurist
- Damaschin Bojincă (1802-1869), profesor, politician, istoric
- Alexandru Costinescu (1812-1872), inginer, arhitect
- Iacob Cihac (1800-1888), medic, profesor de istoria științelor
- Anastasie Fătu (1816-1886), medic și naturalist, fondator a Grădinii Botanice din Iași
- Christian Flechtenmacher (1785-1843), jurist, profesor de drept
- Ion Ghica (1816-1897), politician, diplomat, scriitor, profesor
- Dimitrie Gusti (1818-1887), scriitor, politician, profesor
- Ion Ionescu de la Brad (1818-1891), revoluționar, agronom, economist, scriitor, profesor
- Mihail Kogălniceanu (1817-1891), politician, istoric, profesor
- Gheorghe Lemeni (1813-1848), pictor
- Petre Maler-Câmpeanu (1809-1893), profesor de filosofie, filolog
- Eftimie Murgu (1805-1870), revoluționar, politician, profesor de filosofie
- Gheorghe Năstăseanu (1812-1864), pictor
- Gheorghe Panaiteanu-Bardasare (1816-1900), pictor și grafician
- Gheorghe Săulescu (1798-1864), filolog, poet, profesor de istorie universală și logică
- Filaret Scriban (1811-1873), teolog, traducător, profesor de retorică, literatură și mitologie
- Neofit Scriban (1808-1884), teolog, scriitor
- Teodor Stamati (1812-1852), fizician și matematician
- Alexandru Grigore Suțu (1837-1895), profesor de franceză si greacă
- Anton Velini (1812-1873), profesor de filosofie, pedagog
Vezi și
- Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași
- Academia Vasiliană
- Casele Cazimir
- Arcul Academiei Mihăilene
Bibliografie
- Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964
| Control de autoritate |
|  |
|---|