Alexandru Flechtenmacher

În lumea de astăzi, Alexandru Flechtenmacher a devenit un subiect de mare relevanță și discuție în diferite domenii. De la politică la cultura populară, Alexandru Flechtenmacher a captat atenția multor oameni și a generat dezbateri fără precedent. Impactul său s-a simțit peste tot, provocând reflecții asupra trecutului, prezentului și viitorului. În acest articol, vom explora numeroasele fațete și dimensiuni ale Alexandru Flechtenmacher, analizând repercusiunile sale asupra societății de astăzi și oferind o perspectivă unică asupra acestui fenomen.

Alexandru Flechtenmacher

Imaginea lui Alexandru Flechtenmacher pe un timbru românesc
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Iași, Principatul Moldovei
Decedat (74 de ani) Modificați la Wikidata
București, Regatul României
PărințiChristian Flechtenmacher
Căsătorit cuMaria Flechtenmacher Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
ReligieLuteran
Ocupațiecompozitor, violonist, dirijor și pedagog
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Cunoscut pentruAutorul primei operete românești, Baba Hârca - 26 decembrie 1848, Iași

Alexandru Adolf Flechtenmacher (n. , Iași, Moldova – d. , București, România) a fost un compozitor, violonist, dirijor și pedagog din Regatul României (mai precis din Vechiul Regat), autorul muzicii pentru Hora Unirii.

Biografie

Alexandru Flechtenmacher a fost fiul juristului Christian Flechtenmacher (1785–1843), un jurist sas stabilit în Principatul Moldovei.

Director muzical

În perioada 1 noiembrie 1864-1869 Alexandru Flechtenmacher a fost director la Conservatorul de Muzică și Declamațiune din București, instituție care a devenit ulterior Universitatea Națională de Muzică București.

Compozitor

Este autorul primei operete românești, Baba Hârca, pe text de Matei Millo. Premiera a avut loc pe 26 decembrie 1848 la Teatrul Național din Iași, ca operată-vrăjitorie în două acte și trei tablouri. Matei Millo a interpretat rolul principal fiind și primul actor român care a jucat în travesti. Costumul este păstrat și astăzi la Muzeul Mihai Eminescu.

A compus, de asemenea, muzica pentru Hora Unirii, pe versurile scrise în 1855 de poetul Vasile Alecsandri, precum și primele vodeviluri și cuplete pentru piesele lui Vasile Alecsandri și cântece patriotice.

În perioada 1853-1858 Alexandru Flechtenmacher s-a stabilit la Craiova, unde a dirijat cu prioritate muzica compusă de el însuși. Dintre compozițiile sale se pot enumera: „opereta-vrăjitorie” Baba Hârca, melodrama națională cu cântece Cetatea Neamțului, operetele Crai Nou și Sacagiu, vodevilurile Fermecătorița (după George Sand), Cimpoiul dracului și Banii, gloria și amorul, drama cu muzică Zavera lui Tudor, opera în trei acte Fata de la Cozia, spectacolele cu muzică Banul Mărăcine și Iancu Jianu, căpitan de haiduci, feeria muzicală Fata aerului, compusă în colaborare cu Eduard Wachmann. Alexandru Flechtenmacher a mai compus și Imnul Școlii Centrale (fostul Liceu „Zoia Kosmodemianskaia”) din București.

Compoziții

  • Baba Hârca, operetă-vodevil în două acte (1848, Iași)
  • Doi țărani și cinci cârlani, vodevil, după Constantin Negruzzi (1848, Iași)
  • Barbu Lăutarul, după Vasile Alecsandri (1850, Iași)
  • Scara mâței, vodevil (1850, Iași)
  • Coana Chirița sau două fete și-o neneacă, vodevil, după Vasile Alecsandri (1850)
  • Întoarcerea Coanei Chirița sau Coana Chirița în provincie, vodevil, după Vasile Alecsandri (1850, Iași)
  • Banii, Gloria și Amorul, vodevil (1861, București)
  • Răzvan și Vidra, dramă istorică în cinci acte, după Bogdan Petriceicu Hasdeu (1867, București)
  • Fata de la Cozia, operă în trei acte după Dimitrie Bolintineanu (1870, neterminată)

Note

  1. ^ a b c d „Alexandru Flechtenmacher”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ „Flechtenmacher, Alexandru, Adolf”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ cf. sitului www.musicamigrans.de/ numele său ar fi Adolf Carol Flechtenmacher sau Alexandru Carol Flechtenmacher
  5. ^ „Universitatea Națională de Muzică”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ „Nașteri”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ „Decese”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ „Calendarul evenimentelor interne”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ Baba Hârca : operată-vrăjitorie în două acte și trei tablouri, compusă de M Millo; Capelmaistrul D.; A Flechtenmacher, București, Tip. lui C.A. Rosetti, 1851.
  10. ^ „Teatrul Național „Vasile Alecsandri" Iași”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ Scurtă prezentare pe blogul Povești săsești
  12. ^ „Teatrul de Operă și Operetă craiovean”. Arhivat din originalul de la . Accesat în .