Anatemă

În lumea de astăzi, Anatemă a câștigat o relevanță fără precedent. Fie că se află la locul de muncă, sfera academică, culturală sau socială, Anatemă a devenit un subiect de interes general care trezește curiozitatea și nevoia de înțelegere. Acest fenomen a generat nenumărate dezbateri, cercetări și reflecții în jurul impactului și relevanței sale în societatea contemporană. În acest articol, vom explora în profunzime diferitele aspecte legate de Anatemă, de la originile sale istorice până la implicațiile sale în viața de zi cu zi a oamenilor. Printr-o analiză detaliată, căutăm să facem lumină asupra acestui subiect și să oferim noi perspective care ne permit să înțelegem importanța sa în lumea de astăzi.

Anatema (din greacă ἀνάθεμα) este o formulă de blestem folosită pentru prima dată de Pavel (Romani 9:3, Corinteni 16,22), mai târziu de biserică, cu ocazia excomunicărilor.

Sensul cuvântului anatema este acela de condamnare, excludere din societate, pieire eternă. Ea se aplică atât clericilor cât și mirenilor.

Mica anatemă (excommunicatio minor) reprezintă refuzul acordării sacramentelor sau a titlului de preot, iar Marea anatemă (excommunicatio major) înseamnă excluderea din biserică.

Referințe

1. ^ „Anatema”. Arhivat din original la 4 martie 2016. Accesat în 7 iunie 2015. 
2. ^ „Abateri și delicte în dreptul penal bisericesc!”. Arhivat din original la 19 martie 2016. Accesat în 6 iulie 2013. 

Legături externe

• Despre Anatema la enciclopedia OrthodoxWiki
• Binecuvântare și blestem: cu sau fără Dumnezeu, 14 februarie 2010, Diac. George Aniculoaie, Ziarul Lumina

Acest articol legat de religie este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa !