În lumea de astăzi, Aporofobie a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru o gamă largă de oameni. Fie că este vorba despre o dezbatere despre importanța lui Aporofobie în societatea modernă, impactul lui Aporofobie asupra economiei sau pur și simplu fascinația față de istoria lui Aporofobie, acest subiect a captat atenția multora. Mai mult, Aporofobie a generat cercetări, dezbateri și discuții nesfârșite care au condus la o mai bună înțelegere și apreciere a importanței sale. În acest articol vom explora în detaliu impactul Aporofobie, analizând diferite perspective și oferind o viziune cuprinzătoare asupra acestui subiect atât de relevant astăzi.
Această pagină (secțiune) necesită o verificare. De verificat: Existența cuvântului în limba română. Ștergeți eticheta numai după rezolvarea problemelor. |
Aporofobia (din limba Spaniola aporofobia, și din Greaca Antică ἄπορος (á-poros)= fără resurse, nevoiaș, sărac și ἄπορος (á-poros) (phobos)= frică) reprezintă teama de sărăcie și de oamenii săraci. Este dezgustul și antipatia față de oamenii nevoiași, care nu au un venit sau care sunt neajutorați.
Conceptul de aporofobie a fost creat în anii 1990 de către filozoful Adela Cortina, profesoară de Etică și Filozofie Politică la Universitatea din Valencia, această atitudine diferențiindu-se de xenofobia, care face referire doar la respingerea străinilor și la rasism, care este discriminarea grupurilor etnice. Diferența dintre aporofobie și xenofobie sau rasism este că nu există discriminare sau marginalizare a imigranților sau a membrilor altor grupuri etnice atunci când acești oameni au bunuri, resurse economice și/sau relevanță media și socială.
Așadar, aporofobia constă într-un sentiment de teamă și într-o atitudine de respingere a săracilor, a lipsei mijloacelor, neajutorului. Asemenea sentimente și atitudini sunt dobândite.