În lumea modernă, Arhiepiscopia Timișoarei a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru o gamă largă de public. Fie la nivel personal, profesional sau academic, Arhiepiscopia Timișoarei a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume. Impactul său a fost resimțit în diverse domenii, de la tehnologie la politică, iar influența sa continuă să crească în fiecare zi. În acest articol, vom explora în detaliu diferitele fațete ale Arhiepiscopia Timișoarei și vom discuta despre importanța acestuia în contextul actual. De la origini și până la posibilele sale implicații viitoare, ne vom adânci în lumea lui Arhiepiscopia Timișoarei pentru a înțelege scopul și semnificația sa în societatea contemporană.
Arhiepiscopia Timișoarei, înființată în 7 noiembrie 1939, este o arhiepiscopie a Bisericii Ortodoxe Române, scaunul mitropolitan al Mitropoliei Banatului aflându-se în orașul Timișoara.
A fost înființată ca episcopie prin decretul regal din 7 noiembrie 1939. Până la alegerea ierarhului titular eparhia a fost gestionată de episcopii Andrei Magieru al Aradului (1939-1940) și Nicolae Popoviciu al Oradiei (1940-1941). În 1941 a fost înscăunat episcopul Vasile Lăzărescu ca prim episcop al Timișoarei. În aprilie 1947 episcopia a fost ridicată la rangul de arhiepiscopie, iar în iulie același an a fost înființată Mitropolia Banatului, al cărei prim mitropolit, Vasile Lăzărescu, a fost instalat la 26 octombrie 1947. Acesta păstorește până la retragerea dictată de rațiuni politice survenită în anul 1961. Între 1962-2014 Arhiepiscopia Timișoarei a fost păstorită de Nicolae Corneanu. Din 2014 este condusă de Ioan Selejan.
Arhiepiscopia își are jurisdicția asupra teritoriului județului Timiș, care este împărțit în 273 de parohii organizate în 6 protopopiate:
Episcopia Timișoarei este ridicată la rang de Arhiepiscopie, și ulterior se înființează Mitropolia Banatului