Aromânii din România
În zilele noastre, Aromânii din România a devenit un subiect de mare relevanță în diferite domenii. Importanța lui Aromânii din România a crescut datorită impactului său asupra societății, economiei, științei, tehnologiei, politicii și culturii. De la o abordare istorică până la relevanța sa astăzi, Aromânii din România a fost subiect de interes și analiză de către experți din diverse discipline. În acest articol, vom explora diferitele aspecte ale Aromânii din România și influența sa în lumea de astăzi, precum și posibilele implicații și provocări cu care se confruntă acest fenomen în continuă evoluție.
| Aromânii din România | |
| Armãnji, Rrãmãnji tu Rumãnii | |
| Populație totală | |
|---|---|
| 26.500 (estimare 2006) | |
| Regiuni cu populație semnificativă | |
| Dobrogea de Nord (județele Constanța și Tulcea) | |
| Limbi vorbite | |
| Aromână (nativă), Română | |
| Religii | |
| Predominant Creștinismul răsăritean | |
Modifică date / text  |
| Parte din seria |
| Aromânii |
|---|
 |
|
Limbă și identitate |
|
Religie |
|
Grupuri înrudite |
Aromânii din România (aromână armãnji sau rrãmãnji; română aromâni, armâni, macedoromâni sau machedoni) sunt o minoritate etnică nerecunoscută în România, care număra aproximativ 26.500 de persoane în 2006. Din punct de vedere legal, România îi privește pe aromâni și alte grupuri precum meglenoromânii și istroromânii ca parte a națiunii românești. Aceasta este conform unei legislații promulgate conform căreia România susține drepturile tuturor celor care „își asumă o identitate culturală românească, persoanelor de origine română și persoanelor care aparțin filonului lingvistic și cultural românesc, românilor care locuiesc în afara României, indiferent de cum sunt numite". Aceasta este și poziția Academiei Române.
Cu toate acestea, unii aromâni au protestat împotriva acestui lucru și au cerut să fie recunoscuți ca minoritate etnică în România. Una dintre principalele exigențe ale acestei comunități a fost să învețe limba lor și cultura în școlile românești. O alta a fost crearea unei biserici pentru aromânii care funcționează în limba aromâna. În 2020, Ministrul Educației Naționale din România Monica Anisie a anunțat că tema „Cultură și civilizație aromână” va fi introdusă în școli ca opțional. Cu toate acestea, cererea unor aromâni de a fi declarați minoritate etnică a stârnit controverse în România.
Câțiva aromâni de seamă sau oameni de origine aromână din România sunt fotbalistul profesionist Gheorghe Hagi și jucătoarea profesionistă de tenis Simona Halep.
Vezi și
- Aromâni
- Aromânii din Albania
- Aromânii din Bulgaria
- Aromânii din Grecia
- Aromânii din Macedonia de Nord
- Aromânii din Serbia
Referințe
- ^ a b Gatej, Iuliana (). „Aromânii vor statut minoritar”. Cotidianul. Arhivat din original la .
- ^ „Lege pentru modificarea art. 1 alin. (1) din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni” (PDF). Camera Deputaților din România. . p. 1–3. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Bârgăoanu-Vasiliu, Alina (). „Scandal în jurul identității aromânilor: minoritate națională vs. parte a poporului român”. HotNews.
- ^ „Aromânii din România își serbează Ziua Națională”. Ziare.com. .
- ^ a b Pavel, Andreea (). „Biserica aromânilor și propaganda Sputnik despre "statul aromân": De la românii vechi la deputatul minorităților și milionul de euro”. Info Sud-Est.
- ^ Pavel, Andreea (). „"Cultura și civilizația aromână" va deveni curs opțional în școli, anunță ministrul Monica Anisie/ O parte a comunității militează și pentru declararea aromânilor drept minoritate etnică”. G4Media.ro.
- ^ Ghering, Silviu (). „23 mai este ziua Simonei Halep și a lui Gică Hagi. Și a tuturor aromânilor din lume. Ce machedoni mai avem în sportul românesc”. Fanatik.ro.
- ^ „Din galeria personalităților aromâne din România: Gheorghe Hagi”. Forza România. .
- ^ Melnic, Cristina (). „Simona Halep – aromânca de care este mândră România întreagă”. Femei din sport.