Astăzi, Asediul Zaragozei (1809) este un subiect care generează mare interes și dezbatere în societate. Odată cu trecerea timpului, Asediul Zaragozei (1809) a căpătat o relevanță tot mai mare, influențând aspecte atât la nivel personal, cât și global. De la apariția sa, Asediul Zaragozei (1809) a stârnit interesul academicilor, experților și publicului larg, generând discuții despre implicațiile, consecințele și posibilele soluții ale acestuia. În acest articol, vom explora în detaliu fenomenul Asediul Zaragozei (1809), analizând cauzele, efectele și posibilele soluții ale acestuia. Vom examina, de asemenea, modul în care Asediul Zaragozei (1809) a afectat diferite aspecte ale vieții noastre de zi cu zi și perspectivele viitoare care sunt preconizate în jurul acestui subiect.
Al doilea asediu al Zaragozei | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
Parte din Războiul Peninsular,Los Sitios de Zaragoza | |||||||
Assaut du monastère de Santa Engracia de Louis-François, Baron Lejeune. Prezintă luptele de pe 8 februarie 1809. | |||||||
Informații generale | |||||||
| |||||||
Beligeranți | |||||||
Primul Imperiu Francez | Spania | ||||||
Conducători | |||||||
Lannes, Moncey, Junot | Palafox y Melzi | ||||||
Efective | |||||||
35,000 de oameni | 22,000 militari 20,000 de trupe neregulate o parte din populația civilă | ||||||
Pierderi | |||||||
3,110 morți 5,000 răniți | 54,000 de civili și militari plus încă 8,000 între 24 februarie și 19 martie | ||||||
Modifică date / text |
Bătălia de la Zaragoza (Saragosa) a reprezentat al doilea asediu al acestui oraș de către trupele franceze, după ce primul eșuase în iunie 1808. Asediul a inclus mai multe serii de asalturi, bombardamente și chiar incendierea orașului, operațiunile finale fiind dirijate de mareșalul Lannes. După o rezistență dârză și îndelungată condusă de generalul spaniol Palafox y Melzi, trupele spaniole și civilii implicați au fost forțați să se predea în 20 februarie 1809.