Balta Ialomiței
În articolul de astăzi, vom explora lumea fascinantă a lui Balta Ialomiței. De la origini și până la impactul asupra societății moderne, vom aprofunda în istoria, evoluția și relevanța sa în lumea de astăzi. Balta Ialomiței este un subiect care a stârnit interes și curiozitate de-a lungul timpului, iar pe parcursul acestui articol vom încerca să facem lumină asupra celor mai semnificative aspecte ale sale. Cu interviuri cu experți, analize aprofundate și exemple practice, ne propunem să oferim o viziune cuprinzătoare și perspicace asupra Balta Ialomiței, astfel încât cititorii noștri să își poată extinde cunoștințele și să înțeleagă mai bine importanța acestuia în diferite contexte. Pregătește-te să intri într-o lume a descoperirilor și reflecțiilor despre Balta Ialomiței!
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Balta Ialomiței, cunoscută și sub numele de Balta Borcea este o insulă aflată pe cursul inferior al Dunării, divizată între județele Ialomița și Călărași. Este o luncă amenajată înconjurată de două brațe ale Dunării: "Brațul Borcea" (la vest) și "Brațul Ostrov" (sau "Dunărea Veche", la est).
Date geografice
Balta Ialomiței are o suprafață de 831,3 km². Ea are o lungime de 94 km între orașele Călărași și Hârșova și o lățime de 4-12,5 km. Altitudinea medie a Bălții Ialomiței este de 10-17 metri.
Denumirea de "baltă" se justifică, deoarece inițial Balta Ialomiței era formată dintr-o serie de mlaștini, lacuri și bălți, porțiunile de uscat (grinduri) fiind acoperite cu crânguri de pădure. Pe atunci, Balta era un domeniu acvatic, în care, apa stagna mult timp.
Ulterior, în anii 1960, în era comunistă, balta Ialomiței a fost desecată și îndiguită pentru a fi consacrată agriculturii, deși România nu ducea lipsă de pământ arabil, dar domina atunci ideea că „mlaștinile sînt inutile și nesănătoase” și că zonele umede, al căror rol nu era luat în considerare, trebuie să fie „asanate”, astfel încât factorii de decizie gândeau exclusiv inginerește și nu consultau hidrologii, biologii și ihtiologii; România nu a semnat convenția Ramsar (1975) decât după revoluție, la 25 ianuarie 1991. Pentru aceste lucrări a fost utilizată munca forțată a deținuților politici din Bărăgan (mai ales din lagărele „Movila Găldăului” și „Valea Viilor”), dintre care mulți au murit aici.
În prezent, Balta Ialomiței are înfățișarea unei insule. Doar o mică porțiune din Balta Ialomiței, și anume Caiafele Moroiu, a fost păstrată în regim natural cu statut de Rezervație naturală.
În prezent, în Balta Ialomiței se cultivă porumb și sfeclă de zahăr. De asemenea, pe insulă, există ferme care se ocupă cu creșterea bovinelor.
Ocazional, unele dintre aceste sunt încă inundate. Autostrada Soarelui (A2) traversează această insulă.
Imagini
-
Un iaz din Balta Ialomiţei -
Balta Ialomiţei, inundată în perioada aprilie-mai 2006 -
Un câmp agricol din Balta Ialomiţei inundat
Note
- ^ Ramsar.org - Zone umede de importanță internațională din România accesat la 19 mai 2016.
Legături externe
- Minuni turistice: Balta Ialomiței,un paradis ca în „Avatar“, 12 septembrie 2010, Adevărul
- Bordușani: amprentele preistoriei, 27 septembrie 2008, Vasile Surcel, Jurnalul Național
| Insule dunărene |  | |
|---|---|---|
| Insule lacustre | ||
| Insule maritime | ||
| Insule dispărute | ||
Lista este în curs de completare. Va rugăm să contribuiți la întregirea ei. | ||
| ||||||||||||||||
