În articolul de astăzi, vom explora Bojdeuca lui Ion Creangă și impactul său asupra societății noastre actuale. Bojdeuca lui Ion Creangă este un subiect de interes și dezbatere de mulți ani, iar influența sa se extinde la diferite aspecte ale vieții de zi cu zi. De la impactul său asupra economiei până la rolul său în cultura populară, Bojdeuca lui Ion Creangă a fost subiect de studiu și cercetare de către academicieni, profesioniști și entuziaști deopotrivă. În acest articol, vom analiza diferitele aspecte ale Bojdeuca lui Ion Creangă și vom examina modul în care a evoluat de-a lungul timpului. În plus, vom explora opiniile și perspectivele experților în domeniu, precum și experiențele personale ale celor care au fost afectați de Bojdeuca lui Ion Creangă. Pregătește-te să te cufunzi în lumea fascinantă a lui Bojdeuca lui Ion Creangă!
Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
Bojdeuca lui Ion Creangă | |
Poziționare | |
---|---|
Coordonate | 47°11′N 27°35′E / 47.18°N 27.58°E |
Localitate | Iași |
Județ | Iași |
Țara | România |
Adresa | Str. Simion Bărnuțiu nr. 4 |
Adăpostește | Casa memorială Ion Creangă |
Edificare | |
Data începerii construcției | 1842 |
Data finalizării | 1842 |
Restaurare | 1942, 1985 |
Clasificare | |
Cod LMI | IS-IV-m-B-04328 |
Modifică date / text |
Bojdeuca lui Ion Creangă este o casă din cartierul Țicău, Iași, în care a locuit între anii 1872 și 1889 marele povestitor Ion Creangă. Pragul acestei case a fost trecut și de Mihai Eminescu, bun prieten al lui Creangă. Căsuța, având două camere dispuse de o parte și de alta a unui antreu, a devenit muzeu memorial la 15 aprilie 1918, restaurări având loc în anii 1942 și 1985. Casa este înscrisă în Lista monumentelor istorice, având codul IS-IV-m-B-04328.
Bojdeuca lui Ion Creangă este prima casă memorială din România. Primul muzeograf care a prezentat Bojdeuca celor ce veneau să o viziteze a avut dreptul să locuiască în mica bucătărioară din stânga intrării, împreună cu soția, trei copii și bunica.
La vremea sa, Ion Creangă era recunoscut pentru faptul că la căsuța sa din Țicău deținea un grup destul de mare de pisici (aproximativ 30), iar fiecare purta câte un nume asociat unei persoane reale din viața sa. Spre exemplu, întotdeauna a avut o pisică pe nume Marioara ca și mătușa sa zgârcită din satul natal Humulești.[necesită citare]
|