În acest articol vom aprofunda în Catedrala Patriarhală din București, un subiect care a stârnit un mare interes în ultima vreme. Catedrala Patriarhală din București este un subiect care a generat controverse și dezbateri în diferite domenii, de la politică la știință, inclusiv cultură și societate în general. Pe parcursul acestui articol, vom explora diferitele aspecte ale Catedrala Patriarhală din București, analizând implicațiile sale, relevanța și impactul său asupra vieții noastre de zi cu zi. Folosind o abordare multidisciplinară, vom încerca să aruncăm lumină asupra acestui subiect complex și fascinant, aducând perspective și abordări diferite pentru a ne îmbogăți înțelegerea despre Catedrala Patriarhală din București.
Catedrala Patriarhală | |
Informații generale | |
---|---|
Confesiune | Ortodox |
Hram | Sfinții Împărați Constantin și Elena |
Jurisdicție religioasă | Arhiepiscopia Bucureștilor |
Țara | România |
Localitate | București |
Adresa | Dealul Mitropoliei |
Coordonate | 44°25′28″N 26°05′52″E / 44.42457°N 26.09782°E |
Ctitor | Constantin Șerban Basarab |
Lungime | 28 m (lungime interioară) |
Lățime | 14,60 (lățimea în pronaos) |
Istoric | |
Data începerii | 1654 |
Data finalizării | 1658 |
Localizare | |
Modifică date / text |
Catedrala Patriarhală este o biserică din București, situată pe Dealul Patriarhiei, ctitorită de voievodul Constantin Șerban și soția acestuia, Bălașa, între anii 1654-1658. Biserica, purtând hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena, a fost sfințită în timpul lui Mihnea al III-lea în anul 1658, iar la scurt timp a fost transformată în Mitropolie. După primul război mondial Mitropolia a fost transformată în Patriarhie (în 1925).
Catedrala Patriarhală din București este inclusă în Lista monumentelor istorice din România, având codul de clasificare B-II-m-A-18571.01.
Nu s-au păstrat date despre meșterul care a coordonat construirea edificiului, singurele nume păstrate fiind cele ale dregătorilor care au supravegheat ridicarea bisericii: logofătul Radu Dudescu și Gheorghe Sufariu.
Biserica a fost restaurată de mai multe ori, în 1792-1799, 1834-1839, 1850, 1886, 1932-1935, motiv pentru care în prezent construcția nu mai păstrează forma originală, de-a lungul timpului aducându-i-se diverse completări și ajustări. Biserica adăpostește moaștele Sfântului Dimitrie Basarabov (Sf. Dimitrie cel Nou), așezate într-o raclă de argint, aduse din Bulgaria la data de 13 iulie 1774.
În prezent, catedrala este integrată în „Ansamblul patriarhal”, compus din: