Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia

Cu această ocazie, ne vom adânci în lumea fascinantă a lui Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia, un subiect care a fost subiect de interes și cercetare de-a lungul anilor. Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia a captat atenția academicilor, oamenilor de știință, artiștilor și entuziaștilor deopotrivă, datorită impactului său asupra diferitelor zone ale societății. Pe parcursul acestui articol, vom explora diverse aspecte legate de Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia, de la originea și evoluția sa, până la relevanța sa astăzi. În plus, vom analiza diferitele perspective și opinii care există în jurul acestui subiect, cu scopul de a oferi cititorilor noștri o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare. Pregătește-te să te cufunzi în universul captivant al lui Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia!

Catedrala „Sfântul Mihail” din Alba Iulia
Poziționare
Coordonate46°04′03″N 23°34′12″E ({{PAGENAME}}) / 46.06762°N 23.56995°E
LocalitateAlba Iulia
JudețAlba
Țara România
Edificare
Stil artisticromanic și gotic
Data începerii construcției1004
Data finalizării1009, 1291
Înălțime62 m
Biserică episcopalăArhidieceza de Alba Iulia
Clasificare
Cod LMIAB-II-m-A-00129

Catedrala Romano-Catolică Sfântul Mihail este situată în interiorul cetății Alba Iulia și este cel mai valoros monument de arhitectură romanică și gotică din Transilvania. Lăcașul deține două recorduri: este cea mai veche și totodată cea mai lungă (93 m în ax) catedrală din România. Edificiul este monument istoric, cod LMI AB-II-m-A-00129.

Istorie și arhitectură

Construcția catedralei a început în secolul al XI-lea, probabil prin anul 1004, odată cu întemeierea Episcopiei Transilvaniei de către regele Ștefan I al Ungariei. În imediata ei vecinătate, a fost descoperită fundația unei biserici în stil bizantin de la mijlocul secolului al X-lea.

La mijlocul secolului al XII-lea au fost ridicate navele transversale ale catedralei. Lăcașul a fost distrus parțial de marea invazie tătară în anul 1242. În prezent această catedrală a fost construită între anii 1246-1291 în stil romanic cu elemente de influență gotică. Edificiul a servit drept catedrală a Episcopiei Transilvaniei, iar de la concordatul interbelic dintre România și Sfântul Scaun servește drept catedrală a Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia.

În nava laterală de sud se află sarcofagul lui Iancu de Hunedoara, guvernator al Ungariei, cel al fiului său, Ladislau de Hunedoara, iar în nava nordică se află sarcofagul reginei Izabella și cel al lui Ioan Sigismund, primul principe al Transilvaniei și rege (titular) al Ungariei. În absida navei laterale nordice se află capela Lazo unde pot fi observate câteva fresce din epoca Renașterii.

Fotogalerie

Vezi și

Referințe

Bibliografie

  • Géza Entz, La cathédrale de Gyulafehérvár, în: Acta Historiae Artium. Academiae Scientiarum Hungaricae. Tomus IV. 1958;
  • Géza Entz, Die Baukunst Transsilvaniens im 11.-13. Jahrhundert, în: Acta Historiae Artium. Academiae Scientiarum Hungaricae. Tomus XIV. 1968.