Cei Doisprezece Olimpieni

În lumea de astăzi, Cei Doisprezece Olimpieni a devenit un subiect de interes general pentru mulți oameni. Fie datorită relevanței sale istorice, politice, științifice sau culturale, Cei Doisprezece Olimpieni a captat atenția unui public larg. Pentru a înțelege mai bine importanța și implicațiile sale, este esențial să se aprofundeze în analiza detaliată a Cei Doisprezece Olimpieni. Pe parcursul acestui articol, vom explora diferitele aspecte care fac din Cei Doisprezece Olimpieni un subiect de interes, precum și impactul acestuia asupra diferitelor zone ale societății. Printr-o analiză exhaustivă, vom căuta să facem lumină asupra celor mai relevante și controversate aspecte ale Cei Doisprezece Olimpieni, permițând cititorului să-și aprofundeze înțelegerea și reflecția asupra acestui subiect.

În mitologia greacă, Cei doisprezece Olimpieni, cunoscuți și ca Dodekatheon (în greacă Δωδεκάθεον, cuvânt compus din δώδεκα, dōdeka „doisprezece” + θεοί, theoi, „zei”), erau cele douăsprezece zeități majore ale Pantheonului Grecesc care își aveau reședința pe vârful Muntelui Olimp. Aceștia și-au câștigat supremația ca zei ca urmare a unui război mitologic împotriva Titanilor, conduși fiind de către Zeus. Cultul grec pentru Cei Doisprezece Olimpieni poate fi identificat ca având originea în Atena secolului VI î.Hr. și cel mai probabil era un cult original fără origine în perioada miceniană. Altarul Olimpienilor din Atena este datat perioadei lui Pesistratos, în 522/521 î.Hr.

O foarte mare variație a existat conform diferitelor surse, însă canonul a stabilit reședința lui Zeus, Hera, Poseidon, Demetra, Athena, Hestia sau Dionis, Apollo, Artemis, Ares, Afrodita, Hefaistos și Hermes pe Muntele Olimp. Hades, zeul Infernului, nu rezida pe Muntele Olimp, el având reședința în împărăția sa subpământeană.

Fragment de pe un altorelief elenistic (Sec. I î.Hr – Sec. I d.Hr) care îi înfățișează pe Cei doisprezece Olimpieni purtând în procesiune atributele lor; astfel, de la stânga la dreapta: Hestia (sceptru), Hermes (casca înaripată și caduceul), Afrodita (vălul), Ares (casca și lancea), Demeter (sceptrul și grămada de spice), Hefaistos (bastonul), Hera (sceptru), Poseidon (tridentul), Atena (bufnița și casca), Zeus (fulgerul și bastonul), Artemis (arcul și tolba cu săgeți) și Apollo (cithara)

Listă

Numele grecesc Numele roman Imagine Funcție și atribuții Generație Părinți Soț/soție
Zeus Jupiter Regele zeilor și stăpânul Muntelui Olimp; zeul cerului și al tunetului. Simbolurile sale sunt fulgerele, vulturul, stejarul, sceptrul și balanța. A avut nenumărate aventuri soldate cu copii. I Cronos și Rheea Hera
Hera Junona Regina zeilor și zeița protectoare a familiei, căsniciei, a căminului și a femeilor măritate, precum și regina zeilor și a oamenilor. Simbolurile sale sunt păunul, rodia, coroana, cucul, leul și vaca. Răzbunătoare, a încercat întotdeauna să complice viața ori să îi omoare pe copiii lui Zeus din alte relații. I Cronos și Rheea Zeus
Poseidon Neptun Stăpânul mărilor, cutremurelor și cailor. Simbolurile includ calul, boul, delfinul, și tridentul. Ca și fratele său mai mic Zeus, Poseidon a avut mai multe aventuri. I Cronos și Rheea Amfitrite
Demetra Ceres Zeiță a fertilității, agriculturii, ocrotitoare a naturii și stăpâna anotimpurilor. Simbolurile sale erau macul, grâul, torța și porcul. I Cronos și Rheea -
Apollo Apollo Zeul zilei, al luminii și al artelor, protector al poeziei și al muzicii, profețiilor și arcașilor, conducătorul corului muzelor, personificare a Soarelui.Simbolurile sale includ soarele, lira, arcul și săgeata, corbul, delfinul, lupul, lebăda, și șoarecele. Fratele geamăn al lui Artemis. II Zeus și Leto -
Artemis Diana Zeița virgină a vânătorii, virginității, nașterii, lunii și tuturor animalelor. Simbolurile sale sunt luna, căpriorii, ogarii, ursoaicele, șerpii, chiparosul. II Zeus și Leto -
Hermes Mercur Mesagerul zeilor, zeul comerțului și negustoriei, hoților și tâlharilor. Simbolul său este caduceul, sandalele și casca înaripate, barza și broasca țestoasă. Inventatorul lirei. Mai în varstă decât Dionis, s-a căsătorit cu Dryope și au avut un fiu - Pan. II Zeus și Maia Dryope
Athena Minerva Zeiță virgină a înțelepciunii, meșteșugurilor, apărării și strategiei militare. Simbolurile sale erau bufnița și ramura de măslin. S-a născut supranatural ieșind din țeasta tatăului său după ce acesta o înghițise pe Metis, complet dezvoltată și îmbrăcată în armură, pregătită de luptă. II Zeus și Metis -
Ares Marte Zeul războiului, violenței și vărsării de sânge. Simbolurile sale sunt mistrețul, șarpele, câinele, vulturul, sulița și scutul. II Zeus și Hera -
Afrodita Venus Zeiță a iubirii, frumuseții și dorinței. Simbolurile sale includ porumbița, păsările, mărul, albina, lebăda, mirul și trandafirul. T/II Uranus sau Zeus și Dione Hefaistos
Hefaistos Vulcan Maestru fierar și meșteșugar al zeilor. Zeul focului și metalelor. Simbolurile sale includ focul, nicovala, securea, măgarul, ciocanul, cleștii de fierărie și prepelița. II Hera/Zeus și Hera Afrodita
Majoritatea listelor celor „doisprezece olimpieni” constau din cei unsprezece de mai sus plus Hestia sau Dionis
Hestia Vesta Zeița virgină a căminului, ocrotitoare a focului sfânt. Simbolul său este vatra. I Cronos și Rheea -
Dionis Bacchus Zeul vinului, petrecerilor, și extazului. Zeul protector al teatrului. Simbolurile sale sunt vița de vie, iedera, cupa, tigrul, pantera, leopardul, delfinul și capra. Fiu al lui Zeus și al prințesei Tebane Semele. Cel mai tânăr zeu din Olimp și singurul născut dintr-o mamă muritoare. II Zeus și Semele Ariadna

Referințe

  1. ^ Rar utilizat, în greaca bizantină, de exemplu:Niceforus Callistus Xanthopoulos, Atanasie din Alexandria sau istoricul Doukas.