În acest articol, vom explora subiectul Cergău Mic, Alba din diferite perspective, cu scopul de a analiza și înțelege importanța sa în societatea actuală. Cergău Mic, Alba este un subiect de mare relevanță astăzi, deoarece afectează numeroase aspecte ale vieții de zi cu zi și joacă un rol fundamental în dezvoltarea personală, profesională și socială. Printr-o analiză detaliată, vom aborda diferitele fațete ale Cergău Mic, Alba, examinând implicațiile, provocările și oportunitățile sale. De asemenea, vom aprofunda în cercetări și studii care oferă o perspectivă mai profundă asupra Cergău Mic, Alba și influența sa în diferite contexte. Sperăm că acest articol oferă o perspectivă îmbogățitoare și stimulatoare asupra Cergău Mic, Alba, încurajând dezbaterea și reflecția asupra acestui subiect foarte relevant.
Cergău Mic | |
— sat — | |
Biserica ortodoxă | |
Poziția geografică | |
Coordonate: 46°4′59″N 23°56′26″E / 46.08306°N 23.94056°E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Alba |
Comună | Cergău |
Prima atestare | 1303 |
Populație (2021) | |
- Total | 266 locuitori |
Fus orar | EET (+2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
Cod poștal | 517217 |
Prezență online | |
Modifică date / text |
Cergău Mic este un sat în comuna Cergău din județul Alba, Transilvania, România.
Localitatea este atestată documentar din anul 1303, după așezarea aici a unor catolici bulgari din banatul de Vidin, care cu timpul au fost asimilați. Cel mai probabil acești refugiați religioși au fost români, dat fiind că atunci populația covârșitoare a Țaratului de Vidin era românească (astăzi românii sunt majoritari încă în zona rurală), iar religia încurajată de țarii români din dinastia Asăneștilor ai Imperiului valaho-bulgar au solicita la Roma trimiterea unui nunțiu papal pentru revirimentul latinității în lupta contra asimilaționismului slavon. Denumirea maghiară Bolgárcserged, la fel ca și vechea denumire românească Cergău Șcheiesc, păstrează amintirea venirii bulgarilor. Odată cu Reforma protestantă bulgarii catolici din Cergău și-au pierdut limba și au devenit evanghelici (luterani). Ulterior, satul ajungând posesiune a Arhiepiscopiei Române Unite de Alba Iulia, unii locuitori au devenit greco-catolici (la fel ca cei din Cergău Mare) și s-au românizat.
Conform recensământului din anul 1930 Cergău Mic avea 830 de locuitori, dintre care 762 români, 58 țigani, 8 germani și 2 maghiari. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 443 luterani, 351 greco-catolici, 25 baptiști, 10 ortodocși și 1 reformat.
|