Cioplea
În articolul de astăzi vom explora Cioplea, un subiect extrem de relevant care a captat atenția multor oameni în ultima vreme. Cu o abordare detaliată și exhaustivă, ne vom scufunda în cele mai importante și controversate aspecte legate de Cioplea, cu scopul de a oferi o viziune completă și obiectivă asupra subiectului. Prin cercetare și analiză aprofundată, vom examina implicațiile și repercusiunile pe care Cioplea le are în diferite zone ale societății, precum și posibile soluții sau abordări pentru a aborda această problemă în mod eficient. Nu ratați această oportunitate de a vă aprofunda cunoștințele despre Cioplea și de a obține o perspectivă mai largă și mai informată asupra acestei probleme extrem de relevante.
| Cioplea | |
| — cartier din București — | |
 Biserica catolică din Cioplea | |
| Țară |  România |
|---|---|
| Municipiu |  București |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Cioplea a fost un sat și apoi cartier al Bucureștiului, capitala României.
În 1657 în zona satului s-a dat o bătălie între principele transilvănean Gheorghe Rákóczi al II-lea și rebelii munteni ce se răsculaseră împotriva domnului Țării Românești Constantin Șerban. Pe la 1813, în urma războiului ruso-turc, coloniști bulgari de confesiune catolică s-au stabilit în zona Bucureștiului, unii din ei construind Biserica romano-catolică din Cioplea și fondând comunitatea de la Cioplea.
La sfârșitul secolului al XIX-lea satul Cioplea făcea parte din comuna Dudești-Cioplea din plasa Dâmbovița a județului Ilfov, având 399 de locuitori. Moșia pe care s-a înființat satul era deținută de către T. Eftimiu. În sat exista un seminar teologic pe lângă Biserica romano-catolică din Cioplea.
În anii 1950 orașul București s-a extins și a înglobat satul, care a devenit cartier. Ulterior, în anii 1970–1980 cartierul a fost demolat, în locul său fiind construite blocuri, iar comunitatea bulgară s-a risipit.
Note
- ^ a b Lahovari, George Ioan (). „Cioplea”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 427.
- ^ „Cartierul bulgăresc – Biserica Cioplea de ieri și de azi”, Turismistoric.ro, arhivat din original la , accesat în
- ^ „Cartierul bulgaresc al Capitalei”, Evenimentul zilei, , accesat în