Cnezatul Galiției-Volînia
În acest articol, vom explora aspecte relevante despre Cnezatul Galiției-Volînia, un subiect care a captat atenția experților și entuziaștilor deopotrivă. De la apariția sa pe scenă, Cnezatul Galiției-Volînia a stârnit dezbateri nesfârșite, generând atât admirație, cât și controverse. De-a lungul anilor, Cnezatul Galiției-Volînia a evoluat în multe feluri, adaptându-se la cerințele în schimbare ale societății moderne. În această publicație, vom căuta să aprofundăm diferitele aspecte care fac din Cnezatul Galiției-Volînia un subiect atât de relevant astăzi, analizând impactul său asupra diferitelor sectoare și proiecțiile sale viitoare. De la apariția sa și până în prezent, Cnezatul Galiției-Volînia a lăsat o amprentă de neșters asupra culturii, economiei și tehnologiei, consolidându-se ca o figură omniprezentă în lumea contemporană. Alăturați-vă nouă în acest tur al Cnezatul Galiției-Volînia, unde îi vom dezvălui misterele și îi vom descoperi influența asupra vieții noastre de zi cu zi.
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
.svg){kind=small}
Cnezatul Galiției-Volînia a fost un cnezat (principat) din perioada de după dezintegrarea Rusiei Kievene care a existat între sfârșitul secolului al XII-lea și mijlocul secolului al XIV-lea. (Există denumiri alternative ca: Galiția-Volînia, Halici-Volînia sau Galici-Volin).
Galiția-Volînia se întindea în vest între râurile Sian și Wieprz în sud-estul Poloniei contemporane, iar în est acoperea mlaștinile Prîpeatului (în Belarusul zilelor noastre) și zona superioară a cursului mijlociu al râului Bug din Ucraina. Vecinii din acea perioadă erau Rusia Neagră, Marele Ducat al Lituaniei, Cnezatul Turov-Pinsk, Cnezatul Kievului, Hoarda de Aur, Regatul Ungariei, Regatul Poloniei, Principatul Moldovei și Statul monastic al Cavalerilor Teutoni.
Acest cnezat era, alături de Republica Novgorodului și Cnezatul Vladimir-Suzdal, unul dintre cele mai importante trei state apărute după dezintegrarea Rusiei Kievene. A luat ființă prin unirea cnezatelor Galiția și Volînia de către Roman cel Mare.
Istorie
Perioada tribală
În timpurile preromane, această regiune a fost populată de diferite triburi, printre care lugii, goții și vandalii (care ar corespude din punct de vedere arheologic culturilor Przeworsk și Púchov). După prăbușirea Imperiului Roman, care stăpânise o lungă perioadă de timp sud-estul Poloniei și vestul Ucrainei (toate teritoriile de la sud de râurile San, Bugul de vest, Nistru și Ztir), populația originală a migrat, regiunea fiind populată treptat de slavii vestici, mai precis de un trib croat, lendianii. În deceniul al patrulea al secolului al IX-lea, slavii vestici au devenit parte a statului Moravia Mare. După invazia triburilor maghiare în inima Moraviei Mari din anul 899, lendianii din regiune au trecut sub stăpânirea Regatului Ungariei. În 955, această regiune a trecut sub controlul Regatului Boemiei. Doar 15 ani mai târziu, aceeași zonă era inclusă în Regatul Poloniei. Această regiune a fost menționată de Sfântul Nestor Cronicarul în 981 ca parte a Rusiei Kievene, după ce Vladimir cel Mare a ocupat-o înfrângând Polonia. Vladimir cel Mare este cel care a fondat orașul Volodimir-Volinski și i-a creștinat pe locuitorii lui. Regiunea a fost recucerită de Polonia în 1018, doar pentru a retrece sub controlul rusilor în 1031.
Teritoriul a fost colonizat de slavii estici în Evul Mediu timpuriu și, în secolul al XII-lea, a fost fondat de către urmașii lui Vladimir Cnezatul Galiției, care avea să se unească la sfârșitul aceluiași secol cu Volînia vecină, pentru a forma Cnezatul Galiția-Volînia. Acest cnezat a rezistat timp de un secol și jumătate.
Creșterea și apogeul
 | Această secțiune este goală. Puteți ajuta prin completarea ei. |