Comuna Baciu, Cluj

În lumea de astăzi, Comuna Baciu, Cluj a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg de indivizi. Importanța lui Comuna Baciu, Cluj constă în impactul său direct asupra vieții de zi cu zi a oamenilor, precum și în influența sa asupra diferitelor aspecte ale societății. De la apariția sa, Comuna Baciu, Cluj a generat o mare dezbatere și a făcut obiectul a numeroase studii și cercetări care urmăresc să-i înțeleagă esența și impactul în diferite contexte. În acest articol, vom explora în detaliu semnificația și importanța lui Comuna Baciu, Cluj, precum și implicațiile sale astăzi.

Baciu
Kisbács
—  comună  —
Panorama satului Baciu, jud.Cluj
Panorama satului Baciu, jud.Cluj
Stemă
Stemă
Baciu se află în România
Baciu
Baciu
Baciu (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 46°47′34″N 23°31′30″E ({{PAGENAME}}) / 46.79278°N 23.52500°E

Țară România
Județ Cluj

Atestare1263

ReședințăBaciu
Sate componenteBaciu, Corușu, Mera, Popești, Rădaia, Săliștea Nouă, Suceagu

Guvernare
 - PrimarJanos Balázs (UDMR, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total8,751 km²

Populație (2021)
 - Total13.922 locuitori
 - Densitate115 loc./km²

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal407055
Prefix telefonic+40 x64

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Baciu pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773. (Click pentru imagine interactivă)
Baciu pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.
(Click pentru imagine interactivă)
Baciu pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.
(Click pentru imagine interactivă)

Baciu (în maghiară Kisbács, germană Botschendorf) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Baciu (reședința), Corușu, Mera, Popești, Rădaia, Săliștea Nouă și Suceagu.

Din punct de vedere etnografic, comuna face parte din Țara Călatei (în maghiară Kalotaszeg).

Date geografice

Comuna Baciu este situată în zona Dealurilor Clujului, pe stânga râului Nadăș, în imediata apropiere a municipiului Cluj-Napoca, din a cărei zonă metropolitană se preconizează a face parte.

Altitudinea medie: 357 m.

Comuna se întinde pe o suprafață de 76 km², având în 2011 o populație de 10.065 de locuitori. Este compusă din satul Baciu, reședință de comună și satele Corușu, Mera, Popești, Rădaia, Săliștea Nouă și Suceagu.

În imediata apropiere se află Pădurea Hoia, cunoscută pentru o serie de legende urbane asociate unor pretinse fenomene paranormale care au avut loc în zonă.

Arii protejate

  • Cheile Baciului (rezervație naturală mixtă, 3 ha).
  • Situl fosilifer Coruș (monument al naturii; rezervație paleontologică, 2 ha).

Demografie



Componența etnică a comunei Baciu

     Români (58,64%)

     Maghiari (22,42%)

     Romi (3,12%)

     Alte etnii (0,3%)

     Necunoscută (15,52%)

Componența confesională a comunei Baciu

     Ortodocși (50,19%)

     Reformați (16,15%)

     Romano-catolici (6,09%)

     Penticostali (2,18%)

     Greco-catolici (2,12%)

     Baptiști (1,44%)

     Alte religii (4,53%)

     Necunoscută (17,3%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Baciu se ridică la 13.922 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 10.317 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (58,64%), cu minorități de maghiari (22,42%) și romi (3,12%), iar pentru 15,52% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (50,19%), cu minorități de reformați (16,15%), romano-catolici (6,09%), penticostali (2,18%), greco-catolici (2,12%) și baptiști (1,44%), iar pentru 17,3% nu se cunoaște apartenența confesională.

Politică și administrație

Comuna Baciu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Janos Balázs, de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal7       
Uniunea Democrată Maghiară din România6       
Uniunea Salvați România2       
Partidul Social Democrat1       
Partida Romilor „Pro Europa”1       

Evoluție istorică

Structura etnică

Populația comunei a evoluat de-a lungul timpului astfel:

Recensământul Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Romi Alte etnii
1850 3.303 1.526 1.527 2 243 5
1880 3.993 1.648 2.087 4 254
1890 4.503 1.758 2.448 12 285
1900 4.811 1.940 2.759 3 109
1910 5.343 2.206 3.136 1
1920 5.270 2.153 2.962 5 150
1930 6.211 2.914 3.159 2 130 6
1941 5.947 2.384 3.367 3 188 5
1956 6.337 2.965 3.185 186 1
1966 7.330 3.851 3.396 6 76 1
1977 7.809 4.149 3.512 1 145 2
1992 7.770 4.428 2.981 2 356 3
2002 8.162 4.565 2.840 5 726 183
2011 10.064 6.393 2.989 6 647 29

Baciu - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Structura pe localități

Structira populației, dispusă pe localitățile comunei la Recensământul din 2011 era astfel:

Istoric

Cercetările arheologice au relevat faptul că localitatea Baciu prezintă urma unor așezări încă din neolitic. Din perioada ocupației romane au fost găsite în zonă trei morminte de incinerație, precum și diverse construcții romane, folosite de către muncitorii carierei de piatră existente aici. Totodată au fost descoperit și porțiuni ale drumului roman pavat cu pietre Napoca-Porolissum și un cimitir roman din imediata sa apropiere.

Localitatea apare atestată documentar sub numele Boach încă din anul 1263, majoritatea locuitorilor săi fiind iobagi. Primul recensământ oficial, efectuat în perioada 1784-1787, a relevat faptul că în Baciu existau 81 case și 483 de locuitori.

Lăcașuri de cult

Obiective turistice

Date economice

Baciu - partea de sud-vest, granita cu Suceagu

Localitatea a avut o bază economică agrară, fiind cultivate cereale, legume, viță de vie și pomi fructiferi. O altă activitate economică a fost creșterea animalelor.

Dupa cel de-al 2-lea razboi mondial a inceput un proces de modernizare a satului. Pașii pe calea dezvoltării au fost:

  • Introducerea de tehnologii moderne pentru exploatarea celor 2 cariere de piatra
  • Deschiderea unei platforme industriale
  • Electrificarea comunei
  • Realizarea unui sistem de alimentare a populatiei cu apa potabila
  • Construirea unor cartiere de blocuri pentru locuit
  • Introducerea gazului metan
  • ș.a.

Bibliografie

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7. 
  • Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 

Legături externe

Note

Galerie de imagini