Comuna Bogda, Timiș

În lumea de astăzi, Comuna Bogda, Timiș rămâne un subiect de mare importanță și interes pentru un public larg. Relevanța sa transcende granițele și generațiile, iar impactul său a fost resimțit în diverse sfere ale societății. De la apariția sa și până în prezent, Comuna Bogda, Timiș a fost subiect de dezbatere, analiză și reflecție, generând constant noi perspective și abordări asupra semnificației și influenței sale. În acest articol, vom explora numeroasele fațete ale Comuna Bogda, Timiș, examinând evoluția sa în timp și relevanța sa în contextul contemporan. Printr-o analiză detaliată și o privire critică, vom căuta să aprofundăm în sensul lui Comuna Bogda, Timiș și impactul său asupra vieții noastre, oferind o viziune cuprinzătoare care ne permite să înțelegem importanța sa în lumea de astăzi.

Bogda
—  comună  —
Satul Charlottenburg
Satul Charlottenburg
Map
Bogda (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 45°58′27″N 21°35′31″E ({{PAGENAME}}) / 45.974167°N 21.591944°E

Țară România
Județ Timiș

Atestare documentară1436

ReședințăBogda
Componență

Guvernare
 - PrimarIasmin-Ciprian Iovănuț (PSD, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total78,68 km²
Altitudine165 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total448 locuitori
 - Densitate5,84 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal307070

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Bogda este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Altringen, Bogda (reședința), Buzad, Charlottenburg, Comeat și Sintar. Este așezată în nordul județului Timiș, la sud-vest de orașul Lipova.

Istorie

Primele menționări ale satelor sunt din secolul 15: Buzad (1415), Also Baagd și Felso Baagd (1436; satul Bogda de mai târziu), Rékás (1436; mai târziu Altringen), Zebthi (1455; mai târziu Sintar). Populația era formată din slavi și români. Satele s-au depopulat în timpul ocupației otomane, și au fost recolonizate în 1771 cu populație germană. În secolul 20, populația s-a redus, o cauză fiind și exodul germanilor. În anii 1980 comuniștii au planificat dărâmarea satelor pentru a construi ferme, dar asta nu s-a realizat. Majoritatea caselor părăsite au fost cumpărate de timișoreni, fiind transformate în case de vacanță sau pensiuni.

Politică

Comuna Bogda este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Iasmin-Ciprian Iovănuț, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat7       
Partidul Național Liberal1       
Uniunea Salvați România1       

Obiective turistice

  • Charlottenburg, singurul sat rotund (Rundling) din Banat și din România (TM-II-s-A-06198)
  • Tabăra de copii Bogda (fostele băi)
  • Lăcașe de cult: Bogda (1846), Charlottenburg (1893), Comeat (1924), Buzad (o primă biserică amintită la 1877; 1962)
  • Monumentul eroilor din Primul și Al Doilea Război Mondial din Bogda

Demografie



Componența etnică a comunei Bogda

     Români (97,95%)

     Germani (1,05%)

     Necunoscută (2%)




Componența confesională a comunei Bogda

     Ortodocși (97,95%)

     Romano-catolici (1,05%)

     Necunoscută (2%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bogda se ridică la 460 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 470 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,95%), cu o minoritate de germani (1,5%). Pentru 2,00% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,95%), cu o minoritate de romano-catolici (1,5%).

Personalități născute aici

Note

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  2. ^ Bogda, Mic Atlas al județului Timiș – Dinu Barbu
  3. ^ Ținutul șvăbesc care trebuia să dispară după planurile lui Ceaușescu, Adevărul
  4. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  5. ^ „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 

Legături externe