Astăzi, Comuna Chișlaz, Bihor rămâne un subiect de interes și dezbatere constant în societatea modernă. Cu un interes din ce în ce mai mare în ultimii ani, Comuna Chișlaz, Bihor a captat atenția experților și a fanilor deopotrivă. Fie în mediul academic, în mass-media sau în conversațiile de zi cu zi, Comuna Chișlaz, Bihor a devenit un punct central de discuție. Această tendință nu este doar la nivel local, ci a căpătat relevanță și la nivel global, demonstrând importanța și impactul pe care Comuna Chișlaz, Bihor îl are asupra realității noastre actuale. Având în vedere această atenție din ce în ce mai mare, este esențial să analizăm în detaliu diferitele dimensiuni și perspective pe care le implică Comuna Chișlaz, Bihor, pentru a înțelege mai bine sfera și implicațiile sale în societatea noastră.
Chișlaz | |||
Vámosláz | |||
— comună — | |||
Primăria comunei Chișlaz | |||
| |||
Chișlaz (România) Poziția geografică în România | |||
Coordonate: 47°16′38″N 22°14′05″E / 47.2771°N 22.2347°E | |||
---|---|---|---|
Țară | România | ||
Regiune de dezvoltare | Regiunea de dezvoltare Nord-Vest | ||
Județ | Bihor | ||
Reședință | Chișlaz | ||
Sate componente | Chișlaz, Chiraleu, Hăucești, Mișca, Poclușa de Barcău, Sărsig, Sânlazăr | ||
Guvernare | |||
- primar al comunei Chișlaz | George Dorin Bézi (PNL, octombrie 2020) | ||
Suprafață | |||
- Total | 72,05 km² | ||
Populație (2021) | |||
- Total | 3.057 locuitori | ||
- Densitate | 47 loc./km² | ||
Fus orar | UTC+2 | ||
Prezență online | |||
site web oficial | |||
Poziția localității Chișlaz | |||
Modifică date / text |
Chișlaz (în maghiară: Vámosláz) este o comună în județul Bihor, Crișana, România, formată din satele Chiraleu, Chișlaz (reședința), Hăucești, Mișca, Poclușa de Barcău, Sărsig și Sânlazăr.
Comuna Chișlaz este situată în partea de nord a județului Bihor, cuprinsă între paralele 47°13’ - 47°19’ latitudine nordică și între meridianele 22°10’ - 22°20’ longitudine estică. Teritoriul comunei are o suprafață de 78 km /p și este străbătută de șoseaua națională DN nr. 19 Oradea-Marghita, pe o distanță de circa 14 km. Limita vestică a comunei este satul Sărsig
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Chișlaz se ridică la 3.057 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.135 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (55,45%), cu minorități de maghiari (30,52%) și romi (7,85%), iar pentru 6,15% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, cei mai mulți locuitori sunt ortodocși (47,79%), cu minorități de reformați (26,73%), romano-catolici (6,74%), penticostali (5,59%), greco-catolici (3,3%) și baptiști (2,88%), iar pentru 6,44% nu se cunoaște apartenența confesională.
Comuna Chișlaz este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, George Dorin Bézi , de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Uniunea Democrată Maghiară din România | 6 | |||||||
Partidul Național Liberal | 5 | |||||||
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | 1 | |||||||
Partidul Social Democrat | 1 |
Comuna Chișlaz (maghiara Vámosláz), este datată pentru prima oară încă din anul 1213 cu numele de Villa Lazdi. În anul 1692 apare menționată sub denumirea de Kiss Laza: Kislaz. Conform descoperirilor arheologice din zona Fântâna Sasului, regiunea comunei a fost locuită încă din perioada neolitică.
Atestările documentare ale satelor comunei Chișlaz sunt cuprinse în Dicționarul istoric al localităților din Transilvania volumul I și II.
Satul Chișlaz/Vámosláz, apare prima dată în anul 1213 cu numele de Villa LAZDI , când Ioachim l-a învinuit de furt pe Keva. Alte consemnări, 1217 LAZDU, 1255 LAZ, iar în perioada 1291-1294 apare sub denumirea de LAZZ. În anul 1692 apare menționat sub denumirea de KISS LAZA: KISLAZ.
La MAREA UNIRE de la Alba Iulia din 1 DECEMBRIE 1918, din satul Sînlazăr a fost ales ca delegat pentru a face parte din Cercul Marghita alcătuit din 5 delegați, numitul Horgoș Grațian –econom, iar din satul Chișlaz, preotul Ioan Popa.
De asemenea ,o delegație de voluntari, în frunte cu preotul Gavril Lazăr, membru în Consiliul Național Român Bihor și numiții Gal Petru, Horgoș Mihai, Gal Chiș Paul a fost prezentă la Marea Adunare de la 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia.