În zilele noastre, Comuna Creaca, Sălaj este un subiect de mare relevanță și care trezește un mare interes în societate. De ceva vreme, Comuna Creaca, Sălaj este subiect de dezbatere și controversă, deoarece influența sa este palpabilă în diferite domenii ale vieții de zi cu zi. Fie în politică, economie, cultură sau știință, Comuna Creaca, Sălaj a reușit să-și creeze o nișă și să se poziționeze ca unul dintre cele mai fierbinți subiecte de astăzi. De-a lungul istoriei, Comuna Creaca, Sălaj a marcat un înainte și un după în modul în care vedem lumea, declanșând schimbări semnificative care au afectat direct societatea. Acest articol își propune să facă lumină asupra Comuna Creaca, Sălaj și să analizeze impactul său asupra societății de astăzi, precum și în trecut și viitor.
Creaca | |
— comună — | |
Creaca (România) Poziția geografică în România | |
Coordonate: 47°11′09″N 23°13′26″E / 47.185959°N 23.224015°E | |
---|---|
Țară | România |
Regiune de dezvoltare | Regiunea de dezvoltare Nord-Vest |
Județ | Sălaj |
Reședință | Creaca |
Sate componente | Creaca, Borza, Brebi, Brusturi, Ciglean, Jac, Lupoaia, Prodănești, Viile Jacului |
Guvernare | |
- Primar | Ioan-Eugen Terec (IND, ) |
Suprafață | |
- Total | 74,16 km² |
Populație (2021) | |
- Total | 2.890 locuitori |
- Densitate | 41,07 loc./km² |
Fus orar | UTC+2 |
Cod poștal | 457090 |
Prezență online | |
site web oficial | |
Localizare în cadrul județului | |
Modifică date / text |
Creaca (în maghiară: Karika) este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România, formată din satele Borza, Brebi, Brusturi, Ciglean, Creaca (reședința), Jac, Lupoaia, Prodănești și Viile Jacului.
Comuna Creaca este așezată în zona de contact dintre Munții Meseș, Dealurile Dumbrava și Depresiunea Almaș-Agrij.
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Creaca se ridică la 2.890 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.803 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,27%), cu o minoritate de romi (4,43%), iar pentru 5,61% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (70,48%), cu minorități de baptiști (10,83%), penticostali (10,38%) și martori ai lui Iehova (1%), iar pentru 5,67% nu se cunoaște apartenența confesională.
Evoluția numărului de locuitori ai comunei Creaca de-a lungul timpului așa cum apar în lucrarea lui Traian Ience, Monografia școlilor din comuna Creaca, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2016, ISBN 978-606-914-017-8
1750: 1374 locuitori | 1920: 4669 locuitori | |
1786: 2697 locuitori | 1930: 5345 locuitori | |
1850: 3087 locuitori | 1941: 5508 locuitori | |
1857: 3133 locuitori | 1956: 5313 locuitori | |
1869: 3697 locuitori | 1966: 4622 locuitori | |
1880: 3367 locuitori | 1977: 4181 locuitori | |
1890: 3874 locuitori | 1992: 3278 locuitori | |
1900: 3983 locuitori | 2002: 3046 locuitori | |
1910: 4739 locuitori | 2011: 2803 locuitori |
Comuna Creaca este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Ioan-Eugen Terec , politician independent, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Național Liberal | 5 | ||||||
Partidul Social Democrat | 4 | ||||||
Partidul Mișcarea Populară | 1 | ||||||
Uniunea Salvați România | 1 |
Legăturile strânse cu orașul roman Porolissum, prezența cimitirului roman de la Jac, Castrul roman de la Brusturi, atestarea creștinismului încă din secolul al VIII-lea (chilia creștină de la Jac), funcția de vamă, sunt câteva elemente care confirmă importanța comunei Creaca de-a lungul istoriei.
Deși dispune de bogate resurse ale subsolului, cărbune la Lupoaia, nisipuri cuarțoase la Borza, calcare aflate în exploatare la Prodănești, activitatea principală ca ramură a comunei rămâne agricultura.
|
|