Comuna Mănăștiur, Timiș
În lumea de astăzi, Comuna Mănăștiur, Timiș a devenit din ce în ce mai important. Fie datorită impactului său asupra societății, a relevanței sale istorice sau a influenței sale în sfera culturală, Comuna Mănăștiur, Timiș a devenit un subiect de interes pentru un spectru larg de oameni. De la experți în domeniu la amatori, Comuna Mănăștiur, Timiș a reușit să capteze atenția persoanelor de toate vârstele și mediile. În acest articol, vom explora în profunzime diferitele fațete ale Comuna Mănăștiur, Timiș, cu scopul de a face lumină asupra importanței și implicațiilor sale în lumea de astăzi.
| Mănăștiur | |
| — comună — | |
 | |
 Mănăștiur (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 45°52′45″N 22°03′19″E / 45.87915°N 22.055404°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Timiș |
| Atestare documentară | 1427, ("Monostor") |
| Reședință | Mănăștiur |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - Primar | Ionel Curuți (PSD, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 41,86 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.649 locuitori |
| - Densitate | 42,43 loc./km² |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 307275 |
| Prezență online | |
site web oficial  | |
 | |
Modifică date / text  | |
Mănăștiur (1924: Mănăștur, germană Monostor, maghiară Bégamonostor) este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Mănăștiur (reședința), Pădurani, Remetea-Luncă și Topla. Este situată în zona de contact a Câmpiei Lugojului cu Podișul Lipovei, pe cursul superior al râului Bega.
Obiective turistice
- Biserica de lemn din Topla cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din secolul al XVIII-lea, cu picturi interioare de factură populară, realizate în anul 1746
Personalități locale
- Gheorghe Gârda (1879 - 1948), jurist, publicist, delegat titular la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918.
Demografie
Componența etnică a comunei Mănăștiur
Români (84,9%)
Romi (4,18%)
Maghiari (3,27%)
Alte etnii (7,64%)
Componența confesională a comunei Mănăștiur
Ortodocși (75,68%)
Penticostali (12,8%)
Reformați (3,03%)
Alte religii (1,03%)
Necunoscută (7,46%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Mănăștiur se ridică la 1.649 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.658 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (84,9%), cu minorități de romi (4,18%) și maghiari (3,27%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (75,68%), cu minorități de penticostali (12,8%) și reformați (3,03%), iar pentru 7,46% nu se cunoaște apartenența confesională.
Politică și administrație
Comuna Mănăștiur este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Ionel Curuți, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 5 | ||||||
| Partidul Național Liberal | 3 | ||||||
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 2 | ||||||
| Partidul PRO România | 1 | ||||||
Note
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Legături externe
- Sit alternativ al primăriei
- Anuarul Socec al Romaniei Mari 1924-1925 - online de la Biblioteca Congresului S.U.A.
