Comuna Ohaba Lungă, Timiș

În lumea de astăzi, Comuna Ohaba Lungă, Timiș a devenit o problemă care stârnește un mare interes și dezbatere. Odată cu progresul tehnologiei, globalizarea și schimbările sociale, Comuna Ohaba Lungă, Timiș s-a poziționat ca un subiect relevant, care are impact asupra oamenilor de toate vârstele, culturile și stilurile de viață. De la apariția sa, Comuna Ohaba Lungă, Timiș a generat nenumărate opinii, cercetări și reflecții conflictuale care încearcă să-și înțeleagă influența asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. În acest articol, vom explora în detaliu diferitele dimensiuni și perspective ale Comuna Ohaba Lungă, Timiș, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare care să contribuie la îmbogățirea dialogului și a înțelegerii acestui subiect.

Ohaba Lungă
—  comună  —
Biserica de lemn din satul Dubești
Biserica de lemn din satul Dubești
Map
Ohaba Lungă (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 45°56′25″N 21°59′59″E ({{PAGENAME}}) / 45.940266°N 21.999794°E

Țară România
Județ Timiș

Atestare documentară1440

ReședințăOhaba Lungă
Componență

Guvernare
 - PrimarGigi Murărescu (PSD, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total104,79 km²
Altitudine151 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total904 locuitori
 - Densitate10,34 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal307300

Prezență online

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Ohaba Lungă (germană Ohabalunga, maghiară Hosszúszabadi) este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Dubești, Ierșnic, Ohaba Lungă (reședința) și Ohaba Română.

Localizare

Localitatea este situată în partea de NE a județului Timiș, pe DJ 609. Se află la o distanță de 28,8 km de municipiul Lugoj și 88,8 km de municipiul Timișoara.

Istorie

Ohaba Lungă este atestată documentar pentru prima dată în anul 1440. La 1447 aparținea județul Arad și era proprietatea lui Nicolae Banfy. Se perindă pe la mai mulți proprietari și trece sub administrarea județului Timiș, apoi a județului Hunedoara. În defterurile turcești de la sfârșitul secolului XVI, începutul secolului XVII, este amintită cu numele Olah-Ohaba, un argument suplimentar pentru caracterul românesc, continuu. Satul a continuat de-a lungul timpului să fie tradițional românesc.

Populația (evoluție istorică)

La recensământul din 2002 populația comunei era de 1.225 locuitori. În 2005 populația era estimată la 1.219, în ușoară scădere. Din punct de vedere istoric, populația a evoluat după cum urmează:

Recensământul Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Țigani Ucraineni Alte etnii
1880 2.492 2.456 12 21 - - 3
1900 2.822 2.751 44 19 - - 8
1941 3.130 2.970 2 30 ? ? 128
1977 1.681 1.647 2 1 27 7 -
1992 1.347 1.279 2 1 8 57 -
2002 1.225 1.168 10 - 35 12 -


Demografie




Componența etnică a comunei Ohaba Lungă

     Români (87,83%)

     Romi (4,65%)

     Alte etnii (7,52%)



Componența confesională a comunei Ohaba Lungă

     Ortodocși (76,88%)

     Penticostali (12,94%)

     Baptiști (2,32%)

     Alte religii (1,22%)

     Necunoscută (6,64%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Ohaba Lungă se ridică la 904 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.084 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (87,83%), cu o minoritate de romi (4,65%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,88%), cu minorități de penticostali (12,94%) și baptiști (2,32%), iar pentru 6,64% nu se cunoaște apartenența confesională.

Politică și administrație

Comuna Ohaba Lungă este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Gigi Murărescu, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat3   
Partidul Național Liberal3   
Partidul PRO România1   
Partidul Mișcarea Populară1   
Uniunea Salvați România1   

Note

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  2. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, jud. Timiș 1880 - 1992
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Vezi și

Legături externe

Galerie de imagini