În lumea de astăzi, Comuna Săcălaz, Timiș a câștigat o relevanță incontestabilă în diverse domenii. Atât la nivel personal, cât și profesional, Comuna Săcălaz, Timiș a captat atenția a milioane de oameni datorită impactului și semnificației sale în societatea contemporană. În acest articol, vom explora în detaliu tot ceea ce are legătură cu Comuna Săcălaz, Timiș, de la istoria și evoluția sa până la influența sa de astăzi. Pe parcursul următoarelor rânduri, vom descoperi multiplele fațete și aspecte care fac din Comuna Săcălaz, Timiș un subiect de interes larg răspândit, precum și relevanța sa în contextul global.
Săcălaz | |
— comună — | |
Săcălaz (România) Poziția geografică în România | |
Coordonate: 45°46′56″N 20°59′04″E / 45.782207°N 20.9844466°E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Timiș |
Atestare documentară | 1392 |
Reședință | Săcălaz |
Componență | |
Guvernare | |
- Primar | Viorel Nicu (PMP, octombrie 2020) |
Suprafață | |
- Total | 119,49 km² |
Altitudine | 85 m.d.m. |
Populație (2021) | |
- Total | 9.223 locuitori |
- Densitate | 60,29 loc./km² |
Fus orar | UTC+2 |
Cod poștal | 307370 |
Prezență online | |
site web oficial | |
Amplasarea în cadrul județului | |
Modifică date / text |
Săcălaz (germană Sackelhausen, maghiară Szakálháza) este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Beregsău Mare, Beregsău Mic și Săcălaz (reședința).
Localitatea este pentru prima dată atestată documentar într-o diplomă din 29 decembrie 1392, care delimita hotarul satului Szakálháza, denumire pe care a păstrat-o până în anul 1520. Satele aparținătoare însă, sunt atestate încă din 1332.
În 1765 sosește aici primul val de colonizatori germani șvabi, din ordinul Mariei Tereza. Aceasta a emis "Patenta de colonizare" din 25 februarie 1763 și mai apoi Decretul pe care l-a înaintat la "Oficiul de Colonizare bănățean" în 1765, prin care dispunea mutarea populației românești în partea de sud a Torontalului, pentru a face loc coloniștilor șvabi. Astfel, populația română de circa 60 de familii este nevoită să abandoneze Săcălazul și se mută în Torac (în Serbia de azi), unde întemeiază un nou așezământ. La rândul lui satul Beregsău Mic a fost colonizat cu populație sârbească.
Următoarele valuri de colonizatori germani (1744-1772, 1782-1787) au stabilit definitiv predominanța germană a localității. Planurile dezvoltării Săcălazului au fost trasate pe hârtie la Viena, în forma unei table de șah, cu Biserica Catolică în centru.
Recensământul | Structura etnică | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Anul | Populația | Români | Germani | Maghiari | Sârbi | Romi | Alte etnii | |
1880 | 6.218 | 1.935 | 3.245 | 97 | 926 | - | - | |
1900 | 7.475 | 2.087 | 4.202 | 197 | 948 | - | 5 | |
1930 | 6.649 | 2.088 | 3.601 | 134 | 792 | 15 | 1 | |
1977 | 7.287 | 4.588 | 1.997 | 160 | 477 | 47 | 17 | |
1992 | 5.926 | 5.368 | 76 | 111 | 293 | 61 | 15 | |
2002 | 6.242 | 5.861 | 32 | 94 | 192 | 47 | 16 |
Stema oficială a comunei a fost adoptată de Guvern prin Hotărârea nr. 498/2013.
Aceasta se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în șef la o treime de coroana murală a scutului. În partea superioară, în câmp albastru, se află 3 felinare negre, așezate în pal, cel din mijloc mai mare, toate cu flacără de aur. În vârful scutului, în câmp roșu, se află o cruce treflată, flancată dreapta-stânga de câte 3 spice de grâu, toate de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate
Cele 3 felinare amintesc de istoria localității, atestată încă din Evul Mediu, iar numărul lor reprezintă continuitatea neîntreruptă a locuirii umane pe teritoriul celor 3 localități.
Crucea simbolizează biserica construită în anul 1793.
Spicele de grâu reprezintă ocupația de bază a locuitorilor, agricultura.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Comuna Săcălaz este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Viorel Nicu , de la Partidul Mișcarea Populară, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Național Liberal | 4 | |||||
Partidul Social Democrat | 3 | |||||
Partidul Mișcarea Populară | 3 | |||||
Partidul PRO România | 2 | |||||
Uniunea Salvați România | 2 | |||||
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | 1 |
Atât primarul cât și viceprimarul comunei fac parte din PD. Consiliul Local este constituit din 15 consilieri, împărțiți astfel:
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Alianța Dreptate și Adevăr (9 PD și 3 PNL) | 12 | |||||||||||||
Partidul Social Democrat | 2 | |||||||||||||
Partidul România Mare | 1 |
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Săcălaz se ridică la 9.223 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 7.204 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (70,97%), cu o minoritate de sârbi (1,07%), iar pentru 26,29% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (60,71%), cu minorități de penticostali (5,05%) și romano-catolici (2,33%), iar pentru 27,76% nu se cunoaște apartenența confesională.
Comuna Săcalaz se afla pe o zona mlastinoasă, in zona de campie cu o climă temperată cu temperatura anuală de 10,6°C.