Dafin
În zilele noastre, Dafin este un subiect relevant care a captat atenția multor oameni din întreaga lume. Fie datorită impactului său asupra societății, a relevanței sale în sfera economică sau a implicațiilor sale în viața de zi cu zi, Dafin s-a dovedit a fi un subiect demn de analiză și reflecție. Pe măsură ce timpul trece, Dafin continuă să genereze dezbateri și controverse, determinându-ne să-i explorăm numeroasele fațete și să aprofundăm în sensul și repercusiunile sale. În acest articol, vom arunca o privire mai atentă la Dafin și vom înțelege importanța sa în lumea de astăzi.
| Dafin | |
|---|---|
.jpg)
| |
| Laurus nobilis frunze și ramuri | |
| Clasificare științifică | |
| Regn: | Plantae |
| Diviziune: | Magnoliophyta |
| Clasă: | Magnoliopsida |
| Ordin: | Laurales |
| Familie: | Lauraceae |
| Gen: | Laurus |
| Specie: | L. nobilis |
| Nume binomial | |
| Laurus nobilis L. | |
Modifică text  |
|
Dafinul (lat. Laurus nobilis), cunoscut și sub numele de laur, este o specie de plante aromatice din familia Lauraceae, arbore sau arbust, care ajunge până la 10–18 m înălțime, originar din zona Mediteranei.
Descriere
Frunzele au o lungime de 6–12 cm și o lățime de 2–4 cm , cu margini dantelate specific și usor încurbate . Este o plantă cu flori sexuate (plantă dioică) florile mascule și femele fiind dispuse pe organisme distincte ; florile sunt de un galben-verzui pal, de aproape 1 cm diametru, crescute câte 4-5 în umbelă alături de frunză. Fructul este în formă de boabă (bacă) neagră de aproape 1 cm lungime, conținând o singura sămânță.
Utilizări și simbolism
Frunzele de dafin sunt folosite pentru aroma lor la prepararea mâncărurilor. De asemenea, au fost folosite în Grecia antică pentru cununile de lauri, de unde și expresia "a se culca pe lauri". O asemenea cunună de laur era oferită ca premiu la Jocurile olimpice. În plus, tot de la laur derivă și cuvântul bacalaureat (bacă de laur) și cel de laureat ( încununat cu lauri), există un premiu cinematografic Premiul Laurul de aur.
Anumite date din literatura medicală sprijină ideea că frunzele de dafin ar avea următoarele utilizări :
- Antioxidativ: Fitoterapia. 2003 Sep;74(6):613-6.
- Analgezic și antiinflamator: Phytother Res. 2003 Aug;17(7):733-6.
- Anticonvulsivant (antiepileptic): Phytomedicine. 2002 Apr;9(3):212-6.
Dafinul este amplu cultivat ca plantă ornamentală în regiuni cu climat mediteranean sau oceanic , dar și ca plantă de interior în zonele mai reci.
Medicină alternativă
În fitoterapie, extractele apoase de dafin au fost folosite ca astringent și ca unguent pentru rănile deschise. De asemenea, este folosit în terapia prin masaj și aromaterapie. Un remediu popular pentru erupțiile cauzate de iedera otrăvitoare, stejarul otrăvitor și urzica înțepătoare este o cataplasmă înmuiată în frunze de dafin fierte. Naturalistul roman Plinius cel Bătrân a enumerat o varietate de afecțiuni pe care uleiul de dafin trebuia să le trateze: paralizie, spasme, sciatică, vânătăi, dureri de cap, catar, infecții ale urechii și reumatism.
Alte utilizări
Uleiul de dafin este un ingredient secundar și este caracteristica parfumată distinctivă a săpunului de Alep.
Tratamente naturale pe bază de dafin
Dafinul, pe lângă utilizarea variată în prepararea mâncărurilor, este cunoscut și apreciat ca remediu natural în tratarea câtorva afecțiuni. Printre cele mai cunoscute afecțiuni care pot fi vindecate cu ajutorul dafinului se număra infecțiile (orale, intestinale), reumatismul, alcoolismul, laringita, anorexia.
Untul de dafin, extras din fructele arbustului, intră în componența multor unguente, în special cele utilizate pentru calmarea diferitelor manifestări ale durerii. Proprietățile terapeutice ale ceaiului de dafin sunt cunoscute mai ales în tratarea reumatismului cronic, afecțiunilor nervoase și afecțiunilor orale.
În cultură
Frunzele de dafin sunt utilizate pentru designul monedei de 10 yen în Japonia.
În conformitate cu mitologia greacă, arborele a apărut inițial când nimfa Daphne s-a transformat în acest arbore pentru a scăpa de urmărirea zeului din Olimp Apollo.
Pădurea de lauri (dafini) "Laurisilva" de pe insula Madeira (Portugalia) a fost înscrisă în anul 1999 pe lista patrimoniului cultural și natural mondial al UNESCO.
Constituenți chimici
Componenta cea mai abundentă găsită în uleiul esențial de dafin este 1,8-cineolul, cunoscut și sub numele de eucaliptol. Frunzele conțin aproximativ 1,3% uleiuri esențiale (ol. lauri folii), constând în 45% eucaliptol, 12% alte terpene, 8–12% acetat de terpinil, 3–4% sesquiterpene, 3% metileugenol și alți α- și β-pineni, felandren, linalool, geraniol și terpineol. Conține, de asemenea, acid lauric.
Atât uleiurile esențiale, cât și cele grase sunt prezente în fruct. Fructul este presat și extras cu apă pentru a obține aceste produse. Fructul conține până la 30% uleiuri grase și aproximativ 1% uleiuri esențiale (terpene, sesquiterpene, alcooli și cetone). Acest ulei de dafin este ingredientul caracteristic al săpunului de Alep. Compusul chimic laurosid B a fost izolat din Laurus nobilis.
Galerie de imagini
-
Ilustrație -
Ilustrație din secolul al XIX-lea -
Flori și frunze de dafin (Laurus nobilis) -
Dafin crescut în bucătărie pentru frunzele sale
Note
- ^ Vaughan, John Griffith; Geissler, Catherine (). The New Oxford Book of Food Plants. Oxford: Oxford University Press. p. 150. ISBN 978-0-19-954946-7. Accesat în .
- ^ Konstantinidou, E.; Takos, I.; Merou, T. (). „Desiccation and storage behavior of bay laurel (Laurus nobilis L.) seeds”. European Journal of Forest Research. 127 (2): 125–131. doi:10.1007/s10342-007-0189-z.
- ^ Nayak, S; Nalabothu, P; Sandiford, S; Bhogadi, V; Adogwa, A (). „Evaluation of wound healing activity of Allamanda cathartica. L. and Laurus nobilis. L. extracts on rats”. BMC Complementary and Alternative Medicine. 6: 12. doi:10.1186/1472-6882-6-12. PMC 1456996
. PMID 16597335..
- ^ Encyclopedia of Herbs. „Bay Laurel: Laurus nobilis”. AllNatural.net. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Wood, Jamie; Steinke, Lisa (). The Faerie's Guide to Green Magick from the Garden. New York: Random House. p. 43. ISBN 978-1-58761-354-8. Accesat în .
- ^ „Îngrijirea plantei de dafin în ghiveci”. Accesat în .
- ^ Kilic, Ayben; Hafizoglu, Harzemsah; Kollmannsberger, Hubert; Nitz, Siegfried (). „Volatile Constituents and Key Odorants in Leaves, Buds, Flowers, and Fruits”. Journal of Agricultural and Food Chemistry, 52.
- ^ Panza, E; Tersigni, M; Iorizzi, M; Zollo, F; De Marino, S; Festa, C; Napolitano, M; Castello, G; et al. (). „Lauroside B, a megastigmane glycoside from Laurus nobilis (bay laurel) leaves, induces apoptosis in human melanoma cell lines by inhibiting NF-κB activation”. Journal of Natural Products. 74 (2): 228–233.
Legături externe
- MeSH: Laurus - Laurus nobilis (Bay Laurel)
- MeSH: Umbellularia - Umbellularia californica (California Bay Laurel)
- MeSH: 3-oxo-eudesma-1,4(15),11(13)triene-12,6alpha-olide
- MeSH: anhydroperoxycostunolide
- MeSH: magnolialide
- PubMed search: "Laurus"
- PubMed search: "anhydroperoxycostunolide" OR "magnolialide" OR "3-oxo-eudesma-1,4(15),11(13)triene-12,6alpha-olide"
