Dan I

În zilele noastre, Dan I a devenit un subiect de mare importanță în diverse domenii ale societății. De la impactul său asupra economiei până la influența asupra culturii și a modului în care ne relaționăm, Dan I s-a dovedit a fi un subiect relevant care merită să fie explorat în profunzime. De-a lungul istoriei, Dan I a fost o sursă de dezbatere și reflecție, iar importanța sa a crescut doar în timp. În acest articol, vom examina îndeaproape impactul Dan I asupra diferitelor aspecte ale vieții și vom căuta să înțelegem mai bine relevanța sa în societatea actuală.

Dan I
Domn al Țării Românești

Dinar de argint emis de Dan I
Date personale
Născut1354
Decedat23 septembrie 1386
Bulgaria Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiucis în luptă Modificați la Wikidata
PărințiRadu I
Doamna Ana
Frați și suroriMircea cel Bătrân Modificați la Wikidata
Căsătorit cuDoamna Maria
CopiiDan al II-lea
noble Stana] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titluriprinț
Familie nobiliarăDinastia Dăneștilor
MoștenitorDan al II-lea
Vlad I Uzurpatorul (incert)
Domn al Țării Românești
Domnie138323 septembrie 1386
PredecesorRadu I
SuccesorMircea cel Bătrân
Ban de argint emis de Dan I

Dan I (n. 1354 – d. 23 septembrie 1386), domn al Țării Românești între cca. 1383 sau 1385 - 23 septembrie 1386), este fiul lui Radu I și frate, după tată, al lui Mircea cel Bătrân.

Domnia

În general se acceptă teoria conform căreia Dan I nu a fost asociat la domnie, succesiunea acestuia având loc după decesul părintelui său. Ultima menționare conform căreia Radu I mai era încă în viață este din anul 1380, iar prima menționare ca voievod a lui Dan I provine din 31 august 1385, pe un clopot donat de un jupan Dragomir mănăstirii Cotmeana din Argeș pe care apare o inscripție din care aflăm că acest eveniment s-a petrecut „în zilele binecredinciosului domn Io Dan voievod ”.

Domnia sa, atât cât este cunoscută, se încadrează în jaloanele obișnuite ale primilor Basarabi, oscilând între dorința de întărire a puterii interne și eliminarea pretențiilor coroanei maghiare și încercarea de expansiune în spațiul sud-dunărean prin diversele intervenții în luptele interne din statele creștine atât bulgărești cât și sârbești.

Relațiile cu Ungaria sunt încordate și în timpul domniei lui Dan. Un document posterior, din 1390, de la regele Sigismund de Luxemburg, amintește de vremea „în care Dan voievod cu o puternică oaste a năvălit în ținuturile castelului nostru Mihald (Mehadia)”. Motivele care au determinat pe Dan să poarte acest război nu le cunoaștem; bănuim însă că voievodul muntean a vrut să reia posesiunile de odinioară ale lui Vladislav I, Amlașul, Făgărașul și partea ce rămăsese ungurilor din Banatul Severinului. De asemenea este necunoscut și rezultatul luptelor, căci trâmbițata victorie maghiară nu se confirmă în avantajele pe care, se pare că numai voievodul român le trage, reluând în stăpânire teritoriile revendicate.

Reorganizare monetară

Ctitorii

Dan I este voievodul care termină lucrările la Mănăstirea Tismana căci „ la începutul domniei dăruite mie de Dumnezeu am aflat în țara domniei mele, la locul numit Tismana, o mânăstire nu întru toate terminată, pe care sfântrăposatul, binecinstitorul voievod Radul, părintele domniei mele, a ridicat-o din temelie, dar n-a sfârșit-o din pricina scurtimii vieții“, așa cum sună actul de danie din 3 octombrie 1385.

Moartea

Moartea voievodului este iarăși subiect de dispută. Istorici mai vechi preiau și susțin cronica lui Chalcocondil în care Dan I cade victimă comploturilor fratelui său mai mic, Mircea, care se răscoală împreună cu mai mulți boieri și îl asasinează. Mai credibilă pare însă „Cronica anonimă bulgară” , contemporană evenimentului, care afirmă că voievodul ar fi murit pe 23 septembrie 1386 asasinat (otrăvit) când era într-o campanie militară desfășurată în vecinătatea Dristorului (Silistra), îndreptată împotriva țarului de Tărnovo Ioan Șișman, ajutat de otomani, în timp ce îl sprijinea pe unchiul său, Ioan Srațimir, (13561365) țarul de la Vidin.

Note

  1. ^ Maria de Serbia este fiica domnitorului sârbilor din Kosovo și Priština, Vuk Branković (domnia între 1378-1389), căsătorită cu domnul Țării Românești Dan I) (vezi „Trecute vieți de doamne și domnițe”. vol. I, autor Constantin Gane, ediția a III-a, Editura «Ziarul Universul» S. A.” pagina 16)
  2. ^ Genealogics 
  3. ^ Tismana town official site
  4. ^ Constantin Bălan „Inscripții medievale și din Epoca Modernă a României. Județul istoric Argeș (Sec. XVI-1848)”, București, 1994, p. 192-193.
  5. ^ D.I.R., B, Veacul XIII, XIV și XV, p. 32-33.
  6. ^ Ioan Bogdan „Contribuții la istoriografia bulgară și sârbă” în „Scrieri alese”, București, 1968, p. 266.

Vezi și


Predecesor:
Radu I
Domn al Țării Românești
1383 - 1386
Succesor:
Mircea cel Bătrân