Dieta Ungariei

În acest articol vom aborda Dieta Ungariei, un subiect care a atras în prezent un mare interes. Dieta Ungariei este un subiect care a generat dezbateri și discuții în diverse domenii, fie în politică, societate, știință sau cultură. Dieta Ungariei a fost mult timp subiect de studiu și cercetare, iar relevanța sa continuă să crească astăzi. În acest articol vom explora diferite aspecte legate de Dieta Ungariei, analizând impactul și relevanța acestuia în societatea actuală.

Românii deputați în Dieta Ungariei în anul 1861, de la stânga spre dreapta pe rânduri: Vicentie Babeș, Victor Bogdan, Vasile Deleanu de Șomcuta-Mare, Dr. Aurel Maniu, Gabriel Mihaily de Apșa, Filip Pascu, George Popa de Teiuș, Iosif Pop de Șomcuta-Mare, Ioan Popovici Deleanu, Sig. Popovici, Alois Vlad de Seliște

Dieta Ungariei (în maghiară Magyar Országgyűlés, în germană Ungarischer Reichstag), care a precedat Parlamentul Ungariei din zilele noastre, a fost până în 1918 adunarea legislativă a Regatului Ungariei. Dieta consta din două camere: Camera magnaților, din care făceau parte magnați și membri ai clerului înalt, și Camera reprezentanților, în care erau aleși deputați ai comitatelor și ai orașelor libere. Sistemul bicameral a devenit stabil începând cu 1608. Principatul Transilvaniei a avut propria lui dietă până în 1865. Dieta croată, Saborul, s-a întrunit până în 1918.

Sesiunea Dietei din 1830

Dieta stărilor

Dieta era încă din Evul Mediu timpuriu o adunare tradițională a stărilor, care se întrunea cel mai adesea în Bratislava (Pozsony), uneori și în alte orașe precum Sopron sau Buda (Ofen).

Revoluția Maghiară

În timpul Revoluției Maghiare din 1848/49, Dieta a fost mutată la Pesta și trebuia să fie reorganizată într-o adunare reprezentativă modernă, care trebuia să poată controla un guvern maghiar independent. În 3 octombrie 1848, regele Ferdinand I a dizolvat Dieta prin decret. În cursul revoluției împotriva Habsburgilor, Dieta s-a întrunit în 14 aprilie 1849 în Marea Biserică Reformată din Debrețin pentru a destitui Casa de Habsburg-Lorena, pentru a proclama independența Ungariei și pentru a-l alege pe Lajos Kossuth ca regent. În urma înfrângerii revoluției maghiare, dieta a fost din nou dizolvată.

Compromisul

După înfrângerea Imperiului Austriac în războaiele italiene din 1859, prin Diploma din octombrie 1860 și prin Patenta din Februarie 1861, vechea constituție a Ungariei de dinainte de 1848 a fost în mare parte revalidată, iar Dieta a fost rechemată la consultări în vederea realizării unei noi legi electorale, care trebuia să reprezinte toate stările.

În 21 august 1861 Dieta a fost din nou dizolvată și s-a revenit la o formă de guvernământ absolutistă. În 14 decembrie 1865, Dieta Ungariei a fost din nou instaurată.

După Compromisul austro-ungar, prim-ministrul Gyula Andrássy a permis în cadrul reuniunii Dietei din 18 februarie 1867 revalidarea constituție maghiare din 1848 cu foarte mici modificări. În 27 februarie 1867, Dieta a fost reinstaurată în mod oficial.

Vezi și

Legături externe

Scurte biografii ale unor membrii marcanți ai Dietei de la Budapesta, inclusiv membrii Partidului Național Român și membrii de naționalitate română ai Partidului Muncii.

Note

  1. ^ Márta Fata, Franz Brendle (Hrsg.): Ungarn, das Reich der Stephanskrone, im Zeitalter der Reformation und Konfessionalisierung. Multiethnizität, Land und Konfession 1500 bis 1700. Aschendorff, Münster 2000, ISBN 3-402-02981-2, S. 2.
  2. ^ Edgar Hösch, Karl Nehring, Holm Sundhaussen (Hrsg.): Lexikon zur Geschichte Südosteuropas. Böhlau Wien/Köln/Weimar 2004, ISBN 3-205-77193-1, S. 493.
  3. ^ Peter Berger: Der Österreichisch-ungarische Ausgleich von 1867. Forschungsinstitut für den Donauraum, Verlag Herold, Wien 1967, S. 99.
  4. ^ Ernst Rudolf Huber: Deutsche Verfassungsgeschichte seit 1789. Band 3: Bismarck und das Reich. Kohlhammer, Stuttgart 1988, ISBN 3-17-010099-8, S. 610.