Educație muzicală

În lumea lui Educație muzicală, au existat nenumărate evoluții și schimbări semnificative de-a lungul anilor. De la începuturile sale, Educație muzicală a captat atenția și intriga oamenilor de toate vârstele și interesele. Studiile și descoperirile legate de Educație muzicală au fost o sursă de fascinație și dezbatere și continuă să aibă un impact semnificativ asupra lumii de astăzi. Pe măsură ce societatea evoluează, la fel și rolul și relevanța lui Educație muzicală, făcându-l un subiect extrem de relevant și interesant de explorat și înțeles în profunzime. În acest articol, vom explora importanța și evoluția lui Educație muzicală, precum și semnificația și impactul său astăzi.

Educația muzicală este o disciplină care se ocupă cu predarea conceptelor fundamentale ale muzicii și practica muzicală.

Grecia Antică

În Grecia Antică muzica avea un rol deosebit în educația tinerilor. Aceasta se datorează opiniei conform căreia muzica este necesară pentru dezvoltarea simțului pentru frumos (greacă to kalon), crucial în viață, de la o vârstă fragedă, într-un context simplu și ușor de apreciat. Acest simț va ghida în viitor alegerile tânărului sau omului matur în multe alte domenii.

O lecție de muzică în Grecia Antică (aprox. 510 î.Hr.)

Evul Mediu

Muzica, parte a quadriviumului (alături de aritmetică, geometrie și astronomie), a fost o parte importantă a studiilor în universitățile medievale. În aceste studii muzicale, accentul a fost pus pe concepte teoretice utilizând metodele scolasticii. Pregătirea practică a muzicienilor avea loc privat, de către profesori particulari, în bresle sau în familie.

Perioada modernă

Conservatoarele moderne pregătesc muzicieni în domeniul practic și teoretic, în compoziție, diferite instrumente, voce, pedagogie muzicală etc.

Primul conservator, instituție de pregătire muzicala publică finanțată de stat, este Conservatorul Național de Muzică și Declamație din Paris (1795). Alte conservatoare din aceeași perioadă sunt Conservatorul din Praga (1811), Școala Superioară de Muzică și Artă din Viena (1817) și Academia Regală de Muzică din Londra (1822).

Conservatoarele din Iași și București au fost înființate în anii 1860, respectiv 1864.

Educația muzicală este universală în școlile din România. Printre altele, se învață concentrarea, numărarea, ascultarea atentă și activitățile în grup într-un context creativ.

Note

  1. ^ Platon, Republica.
  2. ^ Aristotel, Etica Nicomahică.
  3. ^ Nu toate culturile apreciază muzica. În Orientul Apropiat muzica (cu excepția cântului religios) este privită în general nefavorabil de către musulmani devotați.
  4. ^ Al doilea nivel de educație universitară medievală.
  5. ^ Și astăzi, programele de muzică ale unor universități europene nu includ o pregătire practică în muzică.

Bibliografie

  • The Harvard Dictonary of Music, Harvard University Press, ediția a 4-a, 2003.
  • The New Grove Dictionary of Music and Musicians, Macmillan Publishers Ltd., 2001.