Epaminonda Bucevschi
În acest articol va fi abordat subiectul Epaminonda Bucevschi, care a căpătat relevanță în ultimii ani datorită impactului său în diferite domenii. Epaminonda Bucevschi este o temă care a stârnit interesul experților și savanților, precum și al publicului larg, datorită importanței și semnificației sale în societatea actuală. Pe parcursul acestui articol, vor fi analizate diferite aspecte legate de Epaminonda Bucevschi, de la originea și istoria sa până la influența sa de astăzi. Vor fi examinate diverse puncte de vedere și opinii pe această temă, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și completă asupra acestui subiect. În plus, vor fi oferite reflecții și concluzii care invită la reflecție și dezbatere, pentru a aprofunda înțelegerea Epaminonda Bucevschi și a impactului său asupra lumii contemporane.
| Epaminonda Bucevschi | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1843 Iacobeni, Imperiul Austriac |
| Decedat | 13 februarie 1891 (48 de ani) Cernăuți |
| Cauza decesului | cauze naturale (tuberculoză)  |
| Cetățenie |  Austro-Ungaria |
| Ocupație | pictor restaurator profesor |
| Activitate | |
| Domeniu artistic | Pictură bisericească |
| Studii | Academia de Artă din Viena |
| Pregătire | Academia de Arte Plastice din Viena |
| Opere importante | A pictat Mănăstirea Bogdana |
| Influențat de | Anselm Feuerbach |
Modifică date / text  | |
Epaminonda Bucevschi (n. 1843, Iacobeni, județul Suceava — d. 13 februarie 1891, Cernăuți) a fost un renumit pictor bisericesc din Bucovina.
Biografie
Epaminonda Bucevschi s-a născut în anul 1843 în localitatea Iacobeni din apropierea orașului Vatra Dornei (astăzi în județul Suceava), în familia preotului Dimitrie Bucevschi. De la vârsta de 5 ani crește în satul Ilișești al lui Simion Florea Marian, vecin cu Stupca lui Ciprian Porumbescu.
A absolvit studii de specialitate la Academia de Arte Plastice din Viena, în anul 1868, studiind cu profesorul Anselm Feuerbach. Revenit în țară, între anii 1867-1870, a pictat iconostasul Bisericii centrale din piatră din satul Straja.
La 14 august 1871 a participat la Serbarea de la Mănăstirea Putna, la care au participat circa 3000 de români din toate provinciile țării. În fața Mănăstirii, a fost executat după planurile sale "portic festiv", în care, se spune, puteau să încapă 1500 - 2000 de persoane. În anul 1880 a zugrăvit integral biserica Mănăstirii Bogdana din Rădăuți.
Între anii 1881-1891 a fost "pictor diecezan" la Cernăuți, pictând în stil neorenascentist mai multe biserici din Bucovina, iconostase și icoane, precum și tablouri cu scene din viața românilor. De asemenea, a pictat portretele în mărime naturală ale mitropoliților Bucovinei Teofil Bendella (1874-1875) și Teoctist Blajevici (1877-1879), aflate în "Salonul roșu" al Reședinței mitropolitane din Cernăuți.
În anul 1883, la comanda episcopului Melchisedec Ștefănescu al Romanului, pictorul Epaminonda Bucevschi a executat la Viena portretul lui Ștefan cel Mare, în mărime naturală, inspirându-se din miniatura Tetraevanghelului de la Humor. Această lucrare a fost expediată în februarie 1884 la Episcopia din Roman, iar în prezent este expusă la Muzeul de Istorie al municipiului Roman.
A încetat din viață la data de 13 februarie 1891, în orașul Cernăuți.
Operele lui Epaminonda Bucevschi se află în Muzeul Național de Artă din București, în Muzeul de Artă Bucovineană din Suceava și în diferite colecții de artă din România. În prezent, o stradă din municipiul Suceava îi poartă numele.
Bibliografie
- Ilie Luceac - "Unele considerații cu privire la originea familiei pictorului Epaminonda A. Bucevschi". În: G Buc., 1995, 2, nr. 3, p. 17-30.
- Ilie Luceac - "Un pictor bucovinean uitat: Epaminonda A. Bucevschi". În: RI, 2002, 13, nr. 1-2, p. 201-208.
- Cornel Tatai-Baltă - "O lucrare din tinerețe realizată de pictorul Epaminonda Bucevschi la Blaj". În: Apulum, 1997, 34, p. 401-409.