În lumea de astăzi, Ermil A. Pangrati este un subiect care a captat atenția multor oameni. Cu complexitatea și relevanța sa în societatea actuală, Ermil A. Pangrati a stârnit interesul experților și pasionaților deopotrivă. De la impactul său asupra culturii populare, până la influența sa asupra tehnologiei și politicii, Ermil A. Pangrati este un fenomen care nu trece neobservat. În acest articol vom explora diferitele fațete ale Ermil A. Pangrati și importanța sa în viața noastră de zi cu zi.
Ermil A. Pangrati | |
Date personale | |
---|---|
Născut | Iași, Principatele Unite Române |
Decedat | (67 de ani) București, România |
Cetățenie | România |
Ocupație | matematician inginer arhitect politician |
Limbi vorbite | limba română |
Activitate | |
Instituție | Universitatea din București |
Modifică date / text |
Ermil A. Pangrati (n. , Iași, Principatele Unite Române – d. , București, România) a fost un inginer, matematician și profesor universitar român, ministru al lucrărilor publice în Guvernul Titu Maiorescu (1912).
A urmat cursurile secundare la Liceul Național din Iași, apoi și-a început studiile superioare la Universitatea din Iași, finalizându-le la Școala națională de drumuri și poduri din Paris. După ce a revenit în țară, a fost angajat inginer la Direcția Generală a Căilor Ferate, lucrând la Craiova și apoi la Iași. În 1894, a susținut un concurs, fiind numit profesor de geometrie descriptivă la Universitatea din București.
Cu sprijinul lui Spiru Haret, s-a implicat în înființarea și funcționarea Școlii de Arhitectură, căreia avea să-i dedice o mare parte din activitate sa. În anul 1897, devine decan al Facultății de Arhitectură, iar ulterior, între 1911-1912 și 1923-1929 a fost rector al Universității din București.
Ermil A. Pangrati a fost ministru în Guvernul Titu Maiorescu (1), ocupând funcția de ministru al lucrărilor publice pe toată durata Consiliului de Miniștri care a guvernat România în perioada 28 martie - 14 octombrie 1912.
În prezent, o stradă din centrul Bucureștiului îi poartă numele (Str. Ermil Pangratti, pe care se află una dintre intrările în sediul Televiziunii Române).
Printre lucrările scrise de Ermil Pangrati se pot menționa: