Astăzi, Fântâna Zodiac este un subiect care a devenit din ce în ce mai relevant în societatea noastră. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Fântâna Zodiac a devenit un punct de interes pentru un număr mare de oameni din întreaga lume. Fie datorită impactului său asupra sănătății, economiei sau mediului, Fântâna Zodiac a reușit să capteze atenția cadrelor universitare, a experților și a cetățenilor de rând. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Fântâna Zodiac, de la origini până la posibilele sale implicații în viitor.
Fântâna Zodiac | |
Poziționare | |
---|---|
Coordonate | 44°25′06″N 26°05′42″E / 44.4184°N 26.0951°E |
Localitate | București |
Țara | România |
Adresa | În Piața Libertății, (la intrarea în Parcul Carol I), sector 4 |
Edificare | |
Arhitect | Octav Doicescu |
Sculptor | Mac Constantinescu |
Constructori | Dorin Pavel, August Schmeidegen |
Data finalizării | 1935 |
Materiale | piatră (fânâna) cu mozaicuri negre pe fond cenușiu |
Clasificare | |
Modifică date / text |
Fântâna Zodiac se află în Piața Libertății, la intrarea principală în Parcul Carol I, din București, sector 4.
Fântâna constă dintr-un bazin circular, de mari dimensiuni, în mijlocul căruia se înalță o cupă de piatră și a fost concepută de arhitectul Octav Doicescu, iar mozaicurile negre pe fond cenușiu, reprezentând zodiile, au fost realizate de sculptorul Mac Constantinescu în stil modernist Art Deco. Lucrările au fost executate de arh. August Schmiedigen și Dorin Pavel.
Fântâna a fost inaugurată în 1935, de regele Carol al II-lea al României, cu ocazia festivităților ocazionate de Luna Bucureștilor, care au durat de la 9 mai până la 9 iunie. La vremea aceea, piața se numea Piața Mareșal Joffre.
Fântâna Zodiac este înscrisă în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2330, cod LMI B-III-m-A-20003.
În Planul de dezvoltare durabilă a Municipiului București pentru anii 2009-2012 a fost inclusă și schimbarea pompei de circulație și a instalației electrice la Fântâna Zodiac.