În acest articol, ne vom adânci în lumea captivantă a lui Fratelia, explorând diversele sale fațete, semnificații și impacturi asupra societății de astăzi. Fratelia este un subiect larg discutat și extrem de relevant astăzi, stârnește dezbateri și interes atât în rândul experților, cât și al publicului larg. Printr-o analiză detaliată și exhaustivă, vom căuta să facem lumină asupra celor mai relevante aspecte ale Fratelia, permițând cititorului să dobândească o cunoaștere mai profundă și mai cuprinzătoare a acestui subiect fascinant. Alăturați-vă nouă în această călătorie de descoperire și reflecție, în care vom explora împreună semnificația și importanța lui Fratelia în viața noastră.
Fratelia | |
— cartier — | |
Fratelia (România) Poziția geografică în România | |
Coordonate: 45°43′20″N 21°12′56″E / 45.722121°N 21.21549°E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Timiș |
Municipiu | Timișoara |
Prezență online | |
Modifică date / text |
Fratelia (în maghiară Újtesöld, alternativ Újkissoda, în trad. "Chișoda Nouă", în germană Neu-Kischoda) este un cartier amplasat în partea de sud a Timișoarei.
Fratelia ar putea fi considerat pe moment cel mai vechi cartier al Timișoarei deoarece aici au fost descoperite până acum vestigii ale așezărilor omenești din zonă, datate cu mai bine de 6.000 de ani în urmă. Arheologii au găsit aici urme ale unor bordeie ale agricultorilor și păstorilor ce au locuit pe aceste meleaguri. În apropiere, a fost scoasă la iveală și o necropolă de incinerație, cu peste 200 de morminte, când se făceau săpături pentru construcții noi. Urnele funerare recuperate au fost duse la Muzeul Banatului iar astăzi o parte dintre ele pot fi văzute de public, într-o expoziție legată chiar de urnele funerare din Banat.
În zonă au mai fost descoperite și morminte din epoca bronzului, însă Fratelia pe care o cunoaștem astăzi a fost înființată abia la începutul secolului trecut, în 1903. Satul a fost înființat prin parcelarea moșiilor Kenda și Besseny cu scopul maghiarizării Timișoarei. El a fost o colonie muncitorească, populată de muncitori din fabrici și cei mai săraci, numit o vreme Chișoda Nouă. La 1930 avea 7.683 de locuitori, dintre care 3.388 maghiari, 3.160 germani și 867 români. Satul nu aparținea Timișoarei, era la periferie, iar primele tentative de a-l alipi orașului au fost între cele două războaie mondiale, când s-a construit linia de tramvai. Fratelia devine a VI-a circumscripție a Timișoarei abia în 1948. La margine, exista cărămidăria orașului, înlocuită în anii ’80 cu Termocentrala.
Fratelia este despărțită de cartierul Elisabetin prin strada Gavril Musicescu, o stradă în formă de L care este una dintre cele mai lungi din Timișoara. Strada Musicescu începe în apropierea pieței Doina, continuă câteva sute de metri spre sud paralel cu Calea Șagului, apoi face un cot de 90° spre est, prelungindu-se până dincolo de Calea Girocului (Martirilor), pierzându-se, după ce parcurge câțiva kilometri, undeva în noua zonă rezidențială Urseni.
Fratelia a fost împărțită în două zone, Fratelia A, situată către Calea Șagului și Fratelia B, situată către Calea Girocului (Martirilor). Cele două zone sunt despărțite prin strada Cercului, numită popular ștrec, adică locul unde odinioară era o cale ferată.
La sud-vest de Fratelia se găsește Zona Steaua, la vest Zona Calea Șagului, iar la nord-est Zona Braytim. Spre sud este un teren viran, apoi localitatea Chișoda.
Chișodei este o stație a tramvaiului 7. Ea este localizatǎ lângǎ Biserica Romano-Catolică.
|