Gara Progresul

În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Gara Progresul și impactul acestuia asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. De la origini și până la relevanța sa astăzi, Gara Progresul a jucat un rol crucial în societate și a fost subiect de dezbatere și interes. De-a lungul anilor, Gara Progresul a evoluat și și-a găsit locul în diferite zone, influențând modul în care interacționăm cu lumea din jurul nostru. Printr-o analiză detaliată, vom descoperi diferitele nuanțe și perspective care înconjoară Gara Progresul, înțelegând astfel importanța sa în viața noastră de zi cu zi și relevanța ei în contextul contemporan.

Gara Progresul
Informații generale
Coordonate44°22′N 26°05′E ({{PAGENAME}}) / 44.37°N 26.09°E
Liniicalea ferată București–Giurgiu Nord–Giurgiu  Modificați la Wikidata
STB: , 7, 25, 102, 116, 216, R418, R419, R420, R428, R465
Peroane2
Linii3
Istoric
Deschisă  Modificați la Wikidata
Închisă  Modificați la Wikidata
Alte informații
ProprietarCompania Națională de Căi Ferate CFR]  Modificați la Wikidata

Gara București Progresul este o gară din București, aflată în renovare, închisă traficului de călători începând cu anul 2006. Gara a încetat să funcționeze pentru traficul de călători începând cu anul 2006, după ce podul de cale ferată peste râul Argeș de la Grădiștea s-a prăbușit la 13 august 2005 din cauza inundațiilor. Deocamdată, traficul feroviar spre Giurgiu trece prin Videle, traseu cu 58 km mai lung. Redeschiderea circulației feroviare pe această rută este prevăzută în anul 2022, în condițiile în care nu vor exista contestații în cadrul licitației pentru proiectarea și execuția lucrărilor.

Gara București Progresul a rămas deschisa și este în continuare deschis traficul de marfa, aceasta având un volum mai mic de activitate.

Gara Progresul a fost inaugurată pe 19 noiembrie 1960. Inițial, pe locul ei a fost o haltă, înființată în anul 1953 pe linia dinspre Filaret către Giurgiu. Trecerea de la haltă la gară s-a desfășurat între anii 1954-1958, păstrând până astăzi cele patru linii în lungime de 949 m.

Singura direcție de plecare din această gară este București-Giurgiu, prima linie de tren din România, inaugurată în octombrie 1869 (Calea ferată București–Giurgiu Nord–Giurgiu). Linia se continuă până în Bulgaria, fiind una din variantele de acces feroviar spre Bulgaria, Grecia sau Turcia, din România, Republica Moldova, Ucraina, Belarus, Rusia, Polonia, sau țările baltice.

Gara deservea partea de sud a capitalei, dar și Comuna Glina, Ilfov (o localitate-satelit), în locul fostei Gări Filaret. Din gară plecau trenuri cu regim personal, accelerat, dar și un singur tren rapid, la amiază.

La gară se poate ajunge cu tramvaie (7, 25), autobuze (102, 116, 216,), din centru, iar din comunele suburbane, se poate ajunge cu autobuzul (liniile preorășenești R418, R419, R420, R428, R465 ) sau microbuzul.

Note

  1. ^ „TER mulțumește Eurobuild Cee România”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Ioan Rus joacă alba-neagra cu podul feroviar de la Grădiștea
  3. ^ Gările înghețate ale Bucureștiului...

Legături externe