Gavril Movilă

În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Gavril Movilă, analizând impactul său asupra societății de astăzi și relevanța sa în diferite contexte. Gavril Movilă a fost subiect de discuții și dezbateri de-a lungul istoriei, fiind un subiect de interes pentru o gamă largă de oameni, de la experți în domeniu până la publicul larg. De-a lungul anilor, Gavril Movilă a evoluat și s-a adaptat la realitățile în schimbare ale lumii moderne, jucând un rol fundamental în modul în care înțelegem și ne confruntăm cu diverse provocări. Printr-o examinare detaliată și exhaustivă a Gavril Movilă, căutăm să facem lumină asupra dimensiunilor sale mai puțin explorate și să oferim noi perspective care îmbogățesc dezbaterea în jurul acestui subiect.

Gavril Movilă
Domn al Țării Românești

Blazonul familiei Movilă
Date personale
Născutnecunoscută
Decedat1635
Principatul Transilvaniei
PărințiSimion Movilă
Frați și suroriMihail Movilă
Moise Movilă
Petru Movilă Modificați la Wikidata
Ocupațieprezbiter Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliarăDinastia Movilă
Domn al Țării Românești (1x)
Domnieaugust – septembrie 1616
PredecesorRadu Mihnea
SuccesorAlexandru Iliaș
Domn al Țării Românești (2x)
Domnieiunie 1618 – iulie 1620
PredecesorAlexandru Iliaș
SuccesorRadu Mihnea

Gavril Movilă (n. secolul al XVII-lea – d. decembrie 1635) a fost Domnul Țării Românești în intervalul iunie 1618 - iulie 1620.

Biografie

Venirea la tron

Era fiul lui Simion Movilă, cel care a ținut tronul muntean în perioada ulterioară fugii lui Mihai Viteazul.

La momentul detronării lui Radu Mihnea, boierii îl vor dori pe Gavril Movilă ca domn, datorită erudiției și educației sale. Poarta îl va alege în schimb pe Alexandru Iliaș.

Deoarece Iliaș îi sprijinea pe greci, oferindu-le funcții ce le aduceau un venit mare, în 1617 a avut loc o răscoală împotriva acestuia condusă de vornicul Cârstea, în care au fost implicați și alți boieri, precum Lupu paharnicul Mehedințeanu și Busdugan căpitanul. În cele din urmă, boierii vor reuși să-l răstoarne de la domnie pe Alexandru Iliaș. Ca urmare a detronării foarte mulț greci atât din București cât și din toată țara vor fi uciși, cei mai mulți boieri, prelați și negustori. Atât Lupu, cât și Busdugan au plătit cu viața, aceștia fiind dați pe mâna pașei și trași în țeapă.

Ca urmare a revoltei, otomanii vor accepta să îl numească domn pe Movilă, în speranța de a-i calma pe boierii pământeni.

Auzind creditorii lui Alexandru despre mazilirea lui, veniră în mare număr la divan, jăluindu-se că partizanii lui Gavril, pricinuiseră răscoala întâmplată și ruina acelui principe, precum și acea a creditorilor care nu ar fi încă plătiți. Gavril aflând de această jăluire veni și el la divan, temându-se mai ales de vizir a cărui femee proteguia pe Alexandru. Vizirul însă îi spuse că „odată ce sărutase poala sultanului trebuia să meargă în Valahia; dar că întru cât Alexandru lăsase multe datorii, ar trebui să caute a mulțămi și pe creditorii lui, la care lucru Gavril nu răspunse nimic, dând prin tăcerea lui a înțelege, că consimția la îndatorirea ce i se impune.

Note

  1. ^ Giurescu, p. 26
  2. ^ A. D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiana, vol VI. p. 39

Bibliografie


Predecesor:
Radu Mihnea
Domn al Țării Românești
aprilie 1616 – septembrie 1616
Succesor:
Alexandru Iliaș
Predecesor:
Alexandru Iliaș
Domn al Țării Românești
iunie 1618 – iunie 1620
Succesor:
Radu Mihnea


 Acest articol despre un subiect legat de istoria României este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa.