Geniu

În lumea de astăzi, Geniu a devenit un subiect recurent care acoperă diverse domenii de interes. De la politică la tehnologie, cultură și societate în general, Geniu a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume. Importanța și relevanța sa nu pot fi subestimate, iar impactul său se face simțit la toate nivelurile societății. În acest articol, vom explora diferite aspecte ale Geniu, de la originea sa până la influența sa asupra vieții de zi cu zi a oamenilor. Vom analiza evoluția sa în timp și vom examina implicațiile sale pentru viitor.

Pentru alte sensuri, vedeți Geniu (dezambiguizare).
Genius roman din secolul al II-lea d.Hr., găsit la Vindobona
Leonardo da Vinci

Geniu ( în franceză génie din latină genius) este cea mai înaltă treaptă spirituală a omului, caracterizată printr-o activitate creatoare ale cărei rezultate au o mare însemnătate.

Etimologie

Sunt considerate două origini etimolgice a termenului, ambele provin din latină. Una dintre ele ar proveni de pe teritoriul anglo-saxon având la bază termenul genius. Care în credința romană era spiritul sau duhul care locuia numai în bărbați și care murea o dată cu ei. Acest spirit le dădea posesorului caracter, personalitate și capacitatea de a lăsa urmași. Coerspondentul feminin al geniului masculin poate fi considerată zeița Iuno. Această concepție a fost preluată de artă, în sculpurile din stilul baroc, geniul este prezentat ca o figură înaripată, sau ca un copil sugar, bine hrănit (dolofan), acest simbol a devenit un motiv îndrăgit de ornare a clădirilor. A doua origine presupusă a termenului provine de pe teritoriul franco-german, care au din latină termenul ingenium sau talent înăscut. În perioada renașterii geniul fiind considerat izvorul creativității și al inspirației. În debaterile franceze numite Querelle des Anciens et des Modernes se leagă geniul de simțul estetic.

Bibliografie

  • Jacques Derrida: Genesen, Genealogien, Genres und das Genie. Das Geheimnis des Archivs. Passagen Verlag, Wien 2006, ISBN 3-85165-746-2.
  • Norbert Elias: Mozart. Zur Soziologie eines Genies. Suhrkamp, Frankfurt a.M. 1993.
  • Michael Fitzgerald: Genesis of Artistic Creativity: Asperger's Syndrome and the Arts.
  • Rudolf K. Goldschmit-Jentner: Die Begegnung mit dem Genius. Darstellungen und Betrachtungen. Christian-Wegner-Verlag, Hamburg 1939.
  • Ernst Kretschmer: Geniale Menschen. Mit einer Porträtsammlung. J. Springer Berlin 1929. Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Lange-Eichbaum, Wilhelm: Genie – Irrsinn und Ruhm. Verlag von E. Reinhardt, München 1928. Arhivat în , la Wayback Machine.
    • Neuausgabe (herausgegeben von Wolfram Kurth): Genie, Irrsinn und Ruhm. Ernst Reinhardt Verlag, München 1979.
  • Gerhard Prause: Genies in der Schule: Legenden und Wahrheiten über den Erfolg im Leben. Taschenbuch-Verlag, München 1998, ISBN 3-612-26486-9.
  • Géza Révész: Talent und Genie: Grundzüge einer Begabungspsychologie. Francke, Bern 1952 (Sammlung Dalp, Band 76).
  • Jochen Schmidt: Die Geschichte des Genie-Gedankens in der deutschen Literatur, Philosophie und Politik 1750-1945. 2 Bände, Wissenschaftliche Buchgesellschaft, Darmstadt 1985.

Vezi și

Legături externe

Enciclo
Wikious
Sapientia
Scientia
Boobota
Anandapedia
Sagapedia
Wikithot