Gheară

În acest articol, vom explora subiectul Gheară în profunzime. De la originea sa până la impactul său asupra societății actuale, vom analiza toate fațetele Gheară și relevanța sa în diferite contexte. Printr-o abordare multidisciplinară, vom examina diferitele perspective care există cu privire la Gheară și vom explora modul în care a evoluat de-a lungul timpului. În plus, vom discuta despre influența sa în domenii precum cultura, economia și politica și vom reflecta asupra viitorului său într-o lume în continuă schimbare. Pregătește-te să pornești într-o călătorie de descoperire despre Gheară și tot ceea ce presupune acest concept.

Gheară de cucuvea

Ghearele sunt unghiile lungi și ascuțite pe care le prezintă unele vertebrate, în special păsările, reptilele și unele mamifere, în special cele de pradă sau care sapă pământul cu ajutorul lor (carnivorele, insectivorele, rozătoarele, lilieci, etc)..

Roluri

Ghearele pot îndeplini unul sau mai multe roluri la fiecare specie în parte, cum ar fi:

  • rol în prinderea, sfâșierea și chiar uciderea prăzii, în general la animalele de pradă: feline, vulturi, urși, etc
  • rol în agățare, cățărare; la aproape toate speciile care prezintă gheare: lilieci, leneși, feline, păsări etc
  • rol de săpare și scurmare a pământului la animalele care sapă vizuini și tuneluri (cârtiță, rozătoare), la insectivore care sapă sau scurmă pentru obținerea hranei
  • rol în luptă; în apărarea împotriva prădătorilor și în luptele din perioada de împerechere
  • rol în igienă

Alcătuire

Ghearele sunt constituite din două straturi: țesutul intern, subunghial și cel extern, unghial care este cheratinos, dur. Datorită faptului că țesutul extern crește mai rapid gheara capătă o formă încovoiată.

La feline ghearele când se află în poziție de repaos sunt introduse într-o teacă din țesut epitelial aflată între falangele medial și distal.

Referințe

  • Gonyea, W.; Ashworth, R. (1975). «The form and function of retractile claws in the Felidae and other representative carnivorans». Journal of Morphology 2 (145). pp. 229-38.