Guanină
În acest articol, vom explora impactul Guanină în contextul actual. Guanină a fost subiect de dezbatere și analiză de mult timp, iar relevanța sa este încă valabilă în scenariul actual. De-a lungul anilor, Guanină a jucat un rol crucial în diverse aspecte, de la societate la economie, cultură și politică. Prin acest articol, ne propunem să abordăm diferitele fațete ale Guanină, examinând influența și evoluția acestuia în timp. De la origini până la situația actuală, vom analiza modul în care Guanină a modelat și continuă să modeleze lumea noastră la nivel local, național și internațional.
| Guanină | |
 | |
 | |
 | |
| Identificare | |
|---|---|
| Număr CAS | 73-40-5 |
| ChEMBL | CHEMBL219568 |
| PubChem CID | 135398634 764, 135398634 |
| Formulă chimică | C₅H₅N₅O  |
| Masă molară | 151 u.a.m. |
| Solubilitate | 0 gram per kilogram |
| Structură cristalină | Sistem cristalin monoclinic |
| Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |
Modifică date / text  | |
Guanina este o substanță chimică, și anume o bază azotată purinică. Se notează cu litera G și constituie o componentă principală a nucleotidelor din ADN și ARN. Formula chimică a guaninei este C5H5N5O. Din ea se poate obține prin degradare oxidativă guanidină.
Proprietăți
Se poate obține din guano (format din excremente ale păsărilor marine și ale liliecilor, bogat în substanțe azotate, folosit mult timp ca îngrășământ în agricultură) și se găsește în ficat și în alte țesuturi ale animalelor.
În ADN și ARN guanina se asociază cu baza azotată citozină prin legături de hidrogen.
Bibliografie
- Lehninger A. (decembrie 1987), Biochimie vol I-II, Editura Tehnică, București
- Ranga V., Teodorescu Exarcu I. (), Anatomia și fiziologia omului, Editura Medicală, București
Referințe
.svg){kind=small}
|
Acest articol legat de genetică este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui. |
| |||||||||||||||||||||||||
