Gulașcomunism
În acest articol va fi abordată subiectul Gulașcomunism, care a stârnit un mare interes în societatea actuală. Gulașcomunism este un subiect de relevanță în diverse domenii, de la politică la cultură, inclusiv știință și tehnologie. De-a lungul anilor, Gulașcomunism s-a dovedit a avea un impact semnificativ asupra vieții oamenilor, generând dezbateri, cercetări și reflecții asupra importanței și influenței sale asupra diferitelor aspecte ale societății. Prin analiza detaliată a Gulașcomunism, căutăm să înțelegem mai bine implicațiile și rolul său astăzi, precum și să oferim o viziune cuprinzătoare asupra acestui subiect care a captat atenția publicului larg.
Gulașcomunismul (în maghiară gulyáskommunizmus) sau kadarismul (după János Kádár) se referă la varietatea de comunism practicată în Republica Populară Ungară începând cu anii 1960 până la prăbușirea comunismului central-european în 1989. Elementele de economie de piață liberă, precum și o îmbunătățire a respectării drepturilor omului, au reprezentat o reformă pașnică și o abatere de la principiile sovietice aplicate în Ungaria în deceniul anterior.
Numele este o metaforă glumeață derivată din termenul "gulaș", un fel de mâncare maghiar foarte popular în întreaga lume. Așa cum gulașul se face dintr-un amestec de ingrediente foarte diferite, gulașcomunismul reprezintă un ghiveci de principii comuniste interpretate sui-generis, părăsindu-se interpretarea strict marxist leninistă din trecut. Uneori descrisă ca „cea mai fericită baracă din lagărul socialist”, Ungaria s-a bucurat în această perioadă de multe facilități care nu existau în restul Blocului Răsăritean.
Origini
_%C3%A9s_a_V%C3%ADztoronyh%C3%A1z,_Ny%C3%ADrpalota_%C3%BAt,_%C3%9Ajpalota.jpg)
În 1962, la doar șase ani de la Revoluția maghiară din 1956, al VIII-lea Congres al Partidului Muncitoresc Socialist Maghiar a declarat perioada de "consolidare a socialismului" după 1956 ca fiind terminată, "fundamentele societății socialiste" fiind realizate, ceea ce a permis o amnistie generală a persoanelor condamnate în legătură cu "contra-revoluția" din 1956. Sub János Kádár, partidul a temperat treptat excesele poliției secrete și chiar a desființat-o, abrogând majoritatea restricțiilor privind exprimarea și libera circulație adoptate în epoca Mátyás Rákosi. În locul lor, partidul a introdus un regim cultural și economic relativ liberal în comparație cu celelalte state comuniste, care viza depășirea ostilității post-1956 față de guvernul Kádár.
În 1966, Comitetul Central a aprobat "Noul Mecanism Economic", care a facilitat comerțul exterior, a dat libertate limitată mecanismelor de piață și a permis unui număr limitat de întreprinderi mici să opereze în sectorul serviciilor. Deși liberal, în comparație cu socialismul sovietic, prima relaxare a controlului economic a fost departe de a reprezenta aceeași amenințare ca reformele din 1956. Politica oficială a utilizat diferite metode de administrare a colectivelor, lăsând ritmul de mecanizare la aprecierea fiecărei cooperative în parte.
Referințe
- ^ William F. Robinson: Kadarism - Is it Here to Stay? Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ Watkins, Thayer. "Economic History and the Economy of Hungary Arhivat în , la Wayback Machine.". Department of Economics, San José State University.
- ^ Stokes, Gale. The Walls Came Tumbling Down: The Collapse of Communism in Eastern Europe, (Oxford, 1993), pp. 81-7.