Hidră

În lumea de astăzi, Hidră este o problemă care a câștigat o mare relevanță în societate. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Hidră a devenit o problemă de interes pentru mulți oameni din diferite domenii. Fie la nivel personal, profesional, politic sau cultural, Hidră a generat dezbateri și discuții în întreaga lume. În acest articol, vom explora în profunzime subiectul Hidră, analizând diferitele sale aspecte și impactul său asupra societății actuale. În plus, vom examina modul în care Hidră a evoluat de-a lungul timpului și ce provocări și oportunități prezintă în viitor.

Pentru alte sensuri, vedeți Hidră (dezambiguizare).
Hidră
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Subregn: Eumetazoa
Încrengătură: Coelenterata
Subîncrengătură: Medusozoa
Clasă: Hydrozoare
Subclasă: Leptolinae
Ordin: Anthomedusae
Subordin: Capitata
Familie: Hydridae
Gen: Hydra
Linnaeus, 1758
Specii

Hidra sau hidra de apă dulce este o specie de celenterate simplă, prădătoare, care trăiește în apa dulce, ce posedă tentacule mici, simetrice. Hidra este un animal primitiv, înrudit fiind cu actinia și coralul.

Alcătuire

2 Hidre atașate pe substrat.

Hidra are aspectul unui săculeț mic, având la bază o talpă-ventuză cu care se prinde de pietre sau de pământ. La celălalt capăt se află 6-8 tentacule urzicătoare care sunt folosite la prinderea hranei, iar în interior hidra este goală, acolo aflându-se cavitatea digestiva. Tot la capătul opus talpei, se află o gaură numită orificiul buco-anal. Celenteratele sunt animale acvatice care au tentacule urzicătoare și o cavitate în care își digera hrana. Peretele corpului hidrei este alcătuit din 2 straturi de celule: stratul extern (celule musculare, nervoase și urzicătoare) și stratul intern.

Hrănirea

Hrănirea se face cu ajutorul tentaculelor urzicătoare. Acestea înfășoară, prind și paralizează hrana, pe care o duc spre orificiul buco-anal. După ce hrana intră în cavitatea digestivă, începe digestia externă, după care urmează digestia internă, efectuată în coanocite.

Respirația și excreția

Hidra nu are organe de respirație și de excreție. Aceste funcții se desfășoară direct la nivelul celulelor din peretele corpului.

Sensibilitatea

Se face cu ajutorul tentaculelor, a sistemului nervos difuz si a celulelor senzoriale.

Înmulțirea

Hidra se înmulțeste prin înmugurire, primăvara. Toamna, prin fecundație si formează un ou, din care va ieși o nouă hidră primăvara. Totuși, hidra este capabilă și de procesul de regenerare, astfel, dacă o tăiem în două bucăți, vom avea două hidre (motiv pentru care monstrul mitologic Hidra se numește astfel).

Referințe" class="mw-editsection-visualeditor">modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Schuchert, P. (). P. Schuchert, ed. Hydra Linnaeus, 1758”. World Hydrozoa database. World Register of Marine Species. Accesat în . 
  2. ^ Rolul hidrei de apă dulce în natură 1.Menține lanțul trofic; 2.În corpul hidrei de apă dulce se găsește o proteină care poate îmbunătați calitatea antibioticelor; 3.Consumă bacteriile;

Bibliografie

  • Manual de biologie, clasa a VI-a, editura Humanitas Educational