Județul Trei-Scaune (interbelic)
În articolul următor vom explora subiectul Județul Trei-Scaune (interbelic), care a fost subiect de interes și dezbatere în diverse domenii de-a lungul timpului. De la origini și până la relevanța sa astăzi, Județul Trei-Scaune (interbelic) a fost subiect de studiu și analiză de către experți și entuziaști. Pe parcursul acestui articol vom examina impactul, evoluția și posibilele provocări cu care se confruntă în societatea contemporană. Printr-o abordare multidisciplinară, vom căuta să înțelegem diferitele dimensiuni și aspecte legate de Județul Trei-Scaune (interbelic), oferind o viziune cuprinzătoare care invită la reflecție și dezbatere.
| Județul Trei Scaune | |||||
| |||||
| Provincie: | Transilvania | ||||
| Reședința: | Sfântu Gheorghe | ||||
| Populație: •Total 1930: |
Locul 136.122 loc. | ||||
| Suprafață: •Total: |
Locul 3.337 km² | ||||
| Perioadă de existență: | ' | ||||
| Subdiviziuni: | (inițial) patru plăși (ulterior) cinci plăși | ||||
Modifică text  |
|||||
Județul Trei Scaune a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Transilvania. Reședința județului era orașul Sfântu Gheorghe.
Întindere
Județul se afla în partea centrală a României Mari, în sud-estul regiunii Transilvania. Județul cuprindea mare parte din teritoriul actualului județ Covasna. Se învecina la vest cu județul Brașov, la nord cu județele Odorhei, Ciuc și Bacău, la est cu județul Putna, iar la sud cu județele Buzău și Brașov.
Organizare
Județul era organizat inițial în patru plăși, iar ulterior în cinci plăși:
- Plasa Baraolt (ce cuprindea 11 sate),
- Plasa Covasna (ce cuprindea 27 de sate),
- Plasa Sfântu Gheorghe (ce cuprindea 21 de sate),
- Plasa Târgu Secuiesc (ce cuprindea 29 de sate) și
- Plasa Ozun (plasă înființată ulterior ce cuprindea 19 sate).
Pe teritoriul județului Trei Scaune se aflau două orașe: Sfântu Gheorghe (reședința județului) și Târgu Secuiesc (denumit uneori și Târgu Săcuesc).
Populație
Conform recensământului din 1930 populația județului era de 136.122 locuitori, dintre care 80,4% maghiari, 16,0% români, 2,2% țigani, 0,6% germani, 0,5% evrei ș.a. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită din 40,6% reformați, 36,1% romano-catolici, 14,6% ortodocși, 4,6% unitarieni, 2,3% greco-catolici ș.a.
Mediul urban
În 1930 populația urbană a județului era de 15.925 locuitori, dintre care 78,2% maghiari, 15,3% români, 2,3% evrei, 1,6% germani, 1,4% țigani ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era formată din 45,0% reformați, 31,5% romano-catolici, 13,0% ortodocși, 3,0% mozaici, 2,9% greco-catolici, 2,7% unitarieni, 1,7% luterani ș.a.
Materiale documentare
-
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă -
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă -
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă -
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă -
Populația județului în anul 1930, după religie -
Populația județului în anul 1930, după religie
Referințe
- ^ Portretul României Interbelice - Județul Trei Scaune
- ^ Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 476-479
- ^ Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 759-760
Legături externe
- Portretul României Interbelice - Județul Trei Scaune
- Stema austro-ungară a fostului județ Trei Scaune provoacă noi dispute în Covasna (Marius Negulescu, Amos News, 5 octombrie 2005)
Vezi și
| |||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||
