În lumea de astăzi, Latina medievală a devenit un subiect de mare relevanță și interes la nivel global. De la origini și până la impactul său asupra societății contemporane, Latina medievală a jucat un rol fundamental în diverse aspecte ale vieții de zi cu zi. Fie prin influența sa asupra culturii populare, prin contribuția sa la progresul tehnologic sau prin semnificația sa în istorie, Latina medievală a generat un domeniu vast de studiu și cercetare care continuă să fascineze experții și pasionații deopotrivă. În acest articol, vom explora multiplele fațete ale Latina medievală, analizând importanța și domeniul de aplicare a acestuia în diferite domenii, pentru a înțelege pe deplin semnificația sa în lumea de astăzi.
Termenul de latină medievală desemneză latina așa cum era folosită în Evul Mediu.
Descriere
Latina medievală era forma latinei folosite în Evul Mediu pentru schimburi culturale și ca limbă liturgică în Biserica Catolică, dar și ca limbă științifică, lingua franca, limbă literară, limbă a administrației și a dreptului.
Nu există consens unanim care să delimiteze exact perioada în care latina medievală s-a diferențiat de latina vulgară, dar, în general, se consideră ca fiind latină medievală limba latină scrisă începând de pe la 500 d.Hr. (mulți oameni de știință consideră că începutul acestei limbi ar fi cu o sută de ani mai devreme) și până în pragul Umanismului (jumătatea secolului al XIV-lea), cuprinzând, prin urmare, latina lui Dante, în De Vulgari Eloquentia și De Monarquia, dar excluzând-o pe cea folosită de Petrarca și de Coluccio Salutati.
Carmina Cantabrigiensia, Manuscris C, folia 436v, din secolul al XI-lea, păstrat la Biblioteca Universității din Cambridge (din Regatul Unit), Gg. 5. 35.
^Lino Coluccio Salutati (n. Stignano, Buggiano, 1331 – d. Florența, 1406) a fost om politic și de cultură italian, considerat o figură culturală de referință a Renașterii Italiene, la Florența.
^Compozitorul german Carl Orff a folosit texte din lucrarea medievală Carmina Burana, în libretul lucrării sale cu același nume, Carmina Burana (cantiones profanæ), realizată în 1937.
^În latină: Pange Lingua, iar în română: Cântă, limbă, este un imn religios creștin scris pentru Joia sfântă / Joia Mare, adaptat ca imn liturgic catolic pentru sărbătoarea Preasfântului Sacrament, de către Sfântul Toma d'Aquino.
^Tradusă, pentru prima oară, în limba română de Samuil Micu, sub titlul A Thomii de la Câmp, De Urmarea lui Hristos, patru cărți, și tipărită la Blaj, în 1812.
Jan M. Ziolkowski, (1996), Towards a History of Medieval Latin Literature, in Mantello, F.A.C.; Rigg, A. G., Medieval Latin: An Introduction and Bibliographical Guide, pp. 505-536 (pp. 510-511)
K. P. Harrington, J. Pucci, and A. G. Elliott, Medieval Latin (2nd ed.), (Univ. Chicago Pres, 1997) ISBN 0-226-31712-9
Susana Andea, Glosar de latină medievală a documentelor care ilustrează istoria Transilvaniei: Lit. A - B., Volumul 1, 271 pagini, Editor Presa Univ. Clujeană, 2003; ISBN 9736102262, ISBN 9789736102264
(Colectiv), Glosar de latină medievală a documentelor care ilustrează istoria Transilvaniei, Moldovei și Munteniei vol.I: A-C, 694 pagini, Editura Academiei Române, București, 2010, ISBN 978-973-27-1752-3