În acest articol vom explora subiectul Lavra Peșterilor din Kiev, care a fost subiect de atenție și dezbatere în diverse sfere. Lavra Peșterilor din Kiev este un concept care a generat interes și controverse datorită impactului său asupra societății actuale. De-a lungul istoriei, Lavra Peșterilor din Kiev a jucat un rol crucial în diferite contexte, iar influența sa continuă să fie relevantă și astăzi. De la origini și până la evoluția sa, Lavra Peșterilor din Kiev a fost obiectul analizei și reflecției de către experți și savanți, care au căutat să înțeleagă importanța și amploarea sa în dinamica socială, culturală și politică. În acest sens, este relevantă abordarea cuprinzătoare și critică a problemei Lavra Peșterilor din Kiev, pentru a oferi o perspectivă largă și îmbogățitoare care să contribuie la cunoașterea și înțelegerea acestei probleme.
Lavra Peșterilor | |
Informații generale | |
---|---|
Confesiune | creștin-ortodoxă |
Jurisdicție religioasă | Kîiivska ieparhia UPȚ (MP) |
Țara | Ucraina |
Localitate | Kiev |
Coordonate | 50°26′3″N 30°33′33″E / 50.43417°N 30.55917°E |
Date despre construcție | |
Stil arhitectonic | baroc ucrainean |
Istoric | |
Data începerii | |
Perioadă construcție | 1051 |
Localizare | |
Modifică date / text |
Lavra Peșterilor | |
Patrimoniul Mondial UNESCO | |
Țara | Ucraina |
---|---|
Unitate administrativă | Kiev, Ucraina |
Criterii | (i), (ii), unic unei tradiții culturale, obiectivul ilustrează un stadiu semnificativ în istoria oamenilor |
Referință | 527-002 |
Anul | 1990 (Sesiunea a 14-a) |
Poziția geografică | |
Coordonate | 50°25′56″N 30°33′44″E / 50.432222222222°N 30.562222222222°E |
* Lista Patrimonului Mondial ** Regiunile după clasificarea UNESCO | |
Modifică date / text |
Lavra Peșterilor din Kiev, cunoscută și sub denumirea de Lavra Pecerska, (în ucraineană Києво-Печерська лавра, transliterat: Kievo-Pecerska lavra, în rusă Киeво-Печерская лавра, transliterat: Kievo-Pecerskaia lavra) este un complex mănăstiresc întemeiat în secolul al XI-lea de călugărul Antonie de Kiev, la scurt timp după creștinarea Rusiei Kieviene.
De la fondarea sa ca mănăstire a peșterilor(d) în 1051, lavra a fost un centru proeminent al creștinismului ortodox în Europa de Est. Alături de Catedrala Sfânta Sofia, a fost înscrisă în Patrimoniul Mondial UNESCO.[nb 1] Complexul mănăstiresc este considerat rezervație (sanctuar) istorico-culturală națională separată, acesta fiind statutul național ce i s-a acordat pe 13 martie 1996. Lavra nu doar că se află în altă parte a orașului, dar este parte a unui sanctuar național diferit de Catedrala Sfânta Sofia. În timp ce este o atracție culturală, mănăstirea este din nou activă, aici locuind 100 de călugări.[necesită citare] A fost desemnată una dintre cele șapte minuni ale Ucrainei(d) pe 21 august 2007, pe baza voturilor experților și a comunității de pe internet.[necesită citare] Simboluri importante ale Lavrei sunt Peșterile Aproape și Depărtate, unde se păstrează peste 400 de relicve ale sfinților. Printre cei înmormântați aici se numără arhitecți, medici, scriitori, artiști.
În prezent, jurisdicția asupra sitului este împărțită între muzeul de stat Rezervația Istorico-Culturală Națională Kiev-Pecerska și Biserica Ortodoxă Ucraineană (Patriarhia Moscovei), fiind mănăstirea principală a acestei jurisdicții și reședința liderului ei, mitropolitul Onufrie.