Limba kazahă
În articolul următor, vom explora în detaliu Limba kazahă, un subiect de mare relevanță și interes în societatea actuală. De-a lungul anilor, Limba kazahă a captat atenția cadrelor universitare, profesioniștilor și publicului larg, generând multiple dezbateri și reflecții în jurul importanței, implicațiilor și posibilelor soluții. Din diferite abordări și perspective, vom examina diferitele fațete ale Limba kazahă, oferind o analiză aprofundată și critică care ne va extinde cunoștințele și înțelegerea acestui subiect. Fără îndoială, Limba kazahă joacă un rol fundamental în diverse aspecte ale vieții de zi cu zi, așa că este esențial să o abordăm cu rigoare și seriozitate pentru a contribui la dezbaterea și reflecția colectivă.
| Kazahă қазақ тілі қазақша qazaq tĭlĭ قازاق تىلى | |
| Vorbită în | Kazahstan, China, Mongolia, Afganistan, Tadjikistan, Turcia, Turkmenistan, Ucraina, Uzbekistan, Rusia, Iran |
|---|---|
| Regiuni | Asia centrală |
| Număr de vorbitori | 11 milioane |
| Sistem de scriere | Alfabetul kazah (chirilic, latin, perso-arabic) |
| Clasificare | |
Limbi turcice
| |
| Statut oficial și codificare | |
| Limbă oficială în |  Kazahstan |
| Organ de reglementare | - |
| ISO 639-1 | kk |
| ISO 639-2 | kaz |
| ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect) | kaz  |
| SIL | - |
| Răspândire în lume | |
 | |
| Puteți vizita Wikipedia în Kazahă. | |
| Această pagină poate conține caractere Unicode | |
Modifică date / text  | |
Limba kazahă (în kazahă qazaq tĭlĭ, cu alfabet latin: قازاق تءىلءي, cu alfabetul chirilic: қазақ тілі, cu alfabetul arab: قازاق تءىلءي) este o limbă altaică, membră a grupului vestic al limbilor turcice. Kazaha este răspândită mai ales în Kazahstan. Mai este vorbită în Rusia, în regiunea autonomă chineză Xinjiang și regiunea Bajan-Ölgii-Aimag din Mongolia, având un număr total de vorbitori estimat la 11,5 milioane.
Vorbitorii de limba kazahă au fost forțați să folosească alfabetul chirilic încă din vremea lui Stalin.
În octombrie 2017 președintele kazah decreta tranziția către folosirea alfabetului latin până în 2025.
Tabele de alfabete
| Chirilic curent |
Chirilic misionarului |
Latin Janalif |
Latin pinyin |
Alfabet arab |
AFI |
|---|---|---|---|---|---|
| Аа | Аа | Aa | Aa | ا | /a/ |
| Әә | Ӓӓ | Əə | Əə | ٴا | /æ/ |
| Бб | Бб | Bʙ | Bb | ب | /b/ |
| Вв | Уу | Vv | Vv | ۆ | /v/ |
| Гг | Гг | Gg | Gg | گ | /ɡ/ |
| Ғғ | Гг | Ƣƣ | Ƣƣ | ع | /ɣ/ |
| Дд | Дд | Dd | Dd | د | /d/ |
| Ее | Ее | Ee | Êê | ه | /e/, /je/ |
| Ёё | Йо йо | يو | /jo/, /jø/ | ||
| Жж | Жж | Çç | Jj | ج | /ʒ/ |
| Зз | Зз | Zz | Zz | ز | /z/ |
| Ии | Ии | Jj (1928-38) Ii (1938—40) |
Yy | ي | /ɯj/, /ɪj/ |
| Йй | Йй | Yy | ي | /j/ | |
| Кк | Кк | Kk | Kk | ك | /k/ |
| Ққ | Кк | Ⱪⱪ | ق | /q/ | |
| Лл | Лл | Ll | Ll | ل | /l/ |
| Мм | Мм | Mm | Mm | م | /m/ |
| Нн | Нн | Nn | Nn | ن | /n/ |
| Ңң | Ҥҥ | Ꞑꞑ | Ng ng | ڭ | /ŋ/ |
| Оо | Оо | Oo | Oo | و | /o/, /o/ |
| Өө | Ӧӧ | Ɵɵ | Ɵɵ | و | /ø/ |
| Пп | Пп | Pp | Pp | پ | /p/ |
| Рр | Рр | Rr | Rr | ر | /r/ |
| Сс | Сс | Ss | Ss | س | /s/ |
| Тт | Тт | Tt | Tt | ت | /t/ |
| Уу | Уу | Vv (1928-38) Uu (1938—40) |
Ww | ۋ | /w, /ɤw/, /yw/, /ɯw/, /ɪw/ |
| Ұұ | Уу | Uu (до 1938) Ŭŭ (1938—40) |
Uu | وُ | /ɤ/ |
| Үү | Ӱӱ | Yy | Üü | وُ | /y/ |
| Фф | Ff | Ff | ف | /f/ | |
| Хх | Хх | Xx | Hh | ح | /x/ |
| Һһ | Хх | Hh | Ⱨⱨ | ھ | /h/ |
| Цц | Тс тс | تس | /ʦ/ | ||
| Чч | Тш тш | چ | /ʧ/ | ||
| Шш | Шш | Cc | Xx | ش | /ʃ/ |
| Щщ | Шш шш | شش | /ʃʃ/ | ||
| Ъъ | |||||
| Ыы | Ыы | Ьь | Ee | ى | /ɯ/ |
| Іі | Ии | Ii (1928-38) Jj (1938—40) |
Ii | ى | /ɪ/ |
| Ьь | |||||
| Ээ | Ее | يه | /e/ | ||
| Юю | Йу йу | يۋ | /jɤ/, /jy/ | ||
| Яя | Йа йа | يا | /ja, /jæ/ |
Vezi și
- ^ Language
- ^ https://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor)