Limba kurdă este un subiect de mare relevanță astăzi, deoarece a stârnit interesul a numeroși oameni din întreaga lume. De la apariția sa, a generat o gamă largă de opinii și discuții, precum și a avut un impact asupra diferitelor zone ale societății. Importanța sa constă în influența pe care o are asupra vieții de zi cu zi a oamenilor, precum și în potențialul său de a genera schimbări semnificative în diferite aspecte. În acest articol, vom explora în detaliu diferitele fațete și repercusiuni ale Limba kurdă, cu scopul de a oferi o analiză completă și îmbogățitoare a acestui subiect atât de relevant în prezent.
Limba kurdă زمانی کوردی کوردی Kurdî Zimanê Kurdî | |
Număr de vorbitori | 21.000.000 |
---|---|
Sistem de scriere | alfabetul latin alfabetul arab alfabetul chirilic |
Clasificare | |
Statut oficial și codificare | |
ISO 639-1 | ku |
ISO 639-2 | kur |
ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect) | kur |
Răspândire în lume | |
Puteți vizita Wikipedia în limba kurdă. | |
Această pagină poate conține caractere Unicode | |
Modifică date / text |
Limba kurdă este o limba indo-europeană, ramura indo-iraniană, vorbită în regiunea Kurdistan (Țara Kurzilor sau Pământul Kurzilor), situată în mai multe state: Iran, Irak, Siria și Turcia.
În cadrul limbilor indo-europene, locul limbii kurde este în familia limbilor iraniene, ramura occidentală a acestora, care cuprinde la rândul său o mulțime de alte limbi cum ar fi: limba avestică - în care Zoroastru (Zarathustra sau Zaradeșt, 599-522 î.e.n.) și-a compus opera, limba pehlevi (sau medio-persana), limba farsi (limba persană modernă), limba osetină vorbită în Caucazul de Nord etc.
Limba kurdă - care nu are o formă unitară până în momentul de față - se manifestă printr-o sumedenie de dialecte și graiuri mai mult sau mai puțin inteligibile reciproc. După părerea unor cercetători - Ali Seydo Ali Gewranî - ar exista patru mari grupuri dialectale kurde: 1) kurmangi de nord, 2) kurmangi de sud, 3) kurmangi de nord-vest, 4) lur și bakhtiyari. După alți lingviști, doar primele două grupuri dialectale amintite ar aparține limbii kurde.
Acest dialect este vorbit de kurzii care trăiesc în Kurdistanul de Nord-Vest (Turcia), în zona Caucazului de Sud (în Armenia, Georgia, Azerbaidjan), în Kurdistanul de Sud-Vest (Siria), în guvernoratul Dahok din Kurdistanul de Sud (Irak), precum și într-o zonă întinsă din regiunea Horasan (Iran).
Acest dialect este vorbit de kurzii ce trăiesc în Kurdistanul de Sud (Irak) la sud de linia Ruwanduz - Mosul, în Kurdistanul de Est (Iran) în zona aflată la sud și sud - est de lacul Urmia (Rezaieh) până la hotarul cu guvernoratele Lurestan și Bakhtiyari. Din acest grup dialectal, se disting mai multe dialecte, dintre care unele cu un înalt prestigiu cultural: sorani și babani vorbite în guvernoratele Suleimaniya, Kirkuk și Arbil (Hewlêr) din Kurdistanul de Sud (Irak), și kelheri, ardalani și mukri în Kurdistanul de Est (Iran). De asemenea, tot de acest grup dialectal aparțin și dialectele hurmani și gorani.
În ceea ce privește topica limbii kurde (exemplele sunt în dialectul Kurmangi de Nord), aceasta este:
Pentru scrierea limbii kurde se folosesc, în momentul de față alfabetul arab (cu unele modificări specifice) în Irak și Iran și alfabetul latin - de asemenea, cu unele semne diacritice specifice - în Turcia, Siria, Liban. De asemenea, până nu demult, s-a folosit și alfabetul chirilic (cu unele semne preluate din alfabetul latin pentru notarea sunetelor kurde fără corespondent în rusă) în Armenia, Azerbaidjan și Georgia, însă a fost înlocuit cu cel latin.
Limba kurdă a fost interzisă, în diferite perioade, de statele din care face parte Kurdistanul și încă mai este în unele dintre ele. În Irak, ea a fost declarată, în 1972, egală în drepturi cu limba arabă numai în regiunile locuite de kurzi, și, de asemenea, s-a bucurat de aceleași drepturi cu limbile popoarelor din Uniunea Sovietică în republicile sovietice în care se vorbea.