În lumea de astăzi, Limbi quechua a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg de oameni. Importanța lui Limbi quechua a generat numeroase dezbateri și opinii contradictorii, demonstrând complexitatea și importanța acestui subiect astăzi. De la mediul academic și știință până la interesul popular, Limbi quechua a captat atenția persoanelor de toate vârstele și interesele. În mijlocul erei digitale și al globalizării, Limbi quechua s-a poziționat ca o axă centrală în discuția problemelor contemporane, generând analize și reflecții profunde asupra impactului acestora asupra societății. În acest articol, vom explora diverse perspective asupra Limbi quechua și relevanța sa în lumea de astăzi.
Quechua Qhichwa Simi / Runa Shimi / Runa Simi | |
Vorbită în | Argentina, Bolivia, Chile, Columbia, Ecuador și Peru |
---|---|
Regiuni | Anzii Cordilieri |
Număr de vorbitori | circa 14 milioane, dintre care 10.5 milioane vorbitori nativi (locul 65) |
Sistem de scriere | alfabetul latin |
Clasificare | |
Quechuan
| |
Statut oficial și codificare | |
Limbă oficială în | Peru și Bolivia |
Organ de reglementare | Academia Mayor de la Lengua Quechua |
ISO 639-1 | qu |
ISO 639-2 | que |
ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect) | que |
SIL | q |
Răspândire în lume | |
Puteți vizita Wikipedia în Quechua . | |
Această pagină poate conține caractere Unicode | |
Modifică date / text |
Quechua, în limba quechua, Qhichwa simi, sau Runa Simi, este o limbă nativ americană a Americii de Sud. A fost vorbită de-a lungul munților Anzii Cordilieri cu mult înainte de constituirea Imperiului Inca, care a folosit-o ca limbă oficială. Quechua este larg folosită astăzi în diferite regiuni ale Anzilor și a Altiplano, prezentând diferite varietăți, care sunt cunoscute sub numele colectiv de dialecte quechua, fiind astăzi vorbită de peste 14 milioane de oameni (dintre care cel puțin 10 milioane sunt vorbitori nativi) din America de Sud, incluzând Peru, sud-vestul și centrul Boliviei, sudul Columbiei și al Ecuador-ului, nord-vestul Argentinei și nordul Chile. Este cea mai răspândită limbă vorbită de locuitorii nativi ai celor două Americi.
Deși a fost tratată la modul general ca o singură limbă, cei mai mulți dintre lingviști consideră că ceea ce se numește quechua este o familie de limbi de tip quechua, având aproximativ 46 de dialecte, care pot fi grupate în cel puțin șapte limbi.
Quechua este o limbă regulată aglutinantă, spre deosebire de limbile de fuziune. Ordinea normală într-o propoziție este SOV (subiect - obiect - verb). Numărul mare de sufixe schimbă semnificația cuvintelor, conferindu-le nuanțe subtile de sens. Printre cele mai notabile aspecte gramaticale se numără conjugarea bipersonală (verbele trebuie să fie conjugate simultan în relație cu subiectul și obiectul), evidențialitatea (indicarea sursei și a gradului de cunoaștere al afirmațiilor), particule indicând topicul, precum și sufixe indicând cine este beneficiarul unei acțiuni, respectiv atitudinea vorbitorului față de acțiune.
Astăzi există patru grupuri mari:
Descrierea de mai jos se aplică dialectului Cuzco ; există diferențe mari pentru alte varietăți de quechua.
Quechua folosește doar trei vocale: /a/ /i/ și /u/, asemănător cu limba aymara. Vorbitorii monolingvi pronunță aceste vocale și respectiv , deși vocalele spaniole /a/ /i/ și /u/ pot fi folosite. Când vocalele apar lângă consoanele uvulare /q/, /qʼ/ și /qʰ/, sunt pronunțate , și .
labială | alveolară | postalveolară | palatală | velară | uvulară | glotală | |
---|---|---|---|---|---|---|---|
oclusivă / africată | p | t | tʃ | k | q | ||
oclusivă sau africată aspirată | pʰ | tʰ | tʃʰ | kʰ | qʰ | ||
ejective | p’ | t’ | tʃ’ | k’ | q’ | ||
fricative | s | h | |||||
nazală | m | n | ɲ | ||||
laterală | l | ʎ | |||||
bătută | ɾ | ||||||
sonantă | j | w |
Niciuna dintre oclusive și fricative nu sunt sonore; sonorizarea nu este fonemică în vocabularul nativ quechua al varietății moderne Cuzco.
|
Aproximativ 30% din vocabularul prezent în quechua modernă este preluat din limba spaniolă și este posibil ca unele sunete spaniole (cum ar fi f, b, d, g) să fi devenit fonemice, chiar și pentru vorbitorii monolingvi de quechua.
Number | |||
Singular | Plural | ||
Persoană | Întâi | Ñuqa | Ñuqanchik (inclusiv)
Ñuqayku (exclusiv) |
A doua | Qam | Qamkuna | |
A treia | Pay | Paykuna |
În quechua, există șapte pronume personale, șase dintre ele sunt cele comune multor limbi, eu, tu, el / ea, respectiv noi, voi și ei /ele, dar persoana întâi plural (noi) este nuanțată, existând două forme, cea care semnifică "noi cu tine/voi", numită inclusivă, respectiv cea care semnifică "noi fără tine / voi", numită exclusivă. Quechua adaugă, de asemenea, sufixul -kuna la persoanele a doua și a treia singular, qam și pay pentru a crea formele de plural qam-kuna și pay-kuna.
Adjectivele în Quechua sunt întotdeauna plasate înaintea substantivelor. Ele sunt defective de gen și număr.
Format:Wikibookspar Format:Wiktionarylang