În lumea de astăzi, Masacrul din Nanking este un subiect care stârnește un mare interes și dezbatere. Fie în domeniile academic, profesional sau personal, Masacrul din Nanking a devenit un subiect relevant și de actualitate. De la origini până la impactul său asupra societății actuale, Masacrul din Nanking a generat o gamă largă de opinii și perspective. În acest articol, vom explora diverse aspecte legate de Masacrul din Nanking, de la istoricul său până la influența sa asupra culturii populare. În plus, vom discuta implicațiile și provocările pe care Masacrul din Nanking le reprezintă în diferite contexte, precum și posibilele soluții și abordări pentru a le aborda. Alăturați-vă nouă în acest tur prin lumea fascinantă a lui Masacrul din Nanking!
Masacrul din Nanking (Nanjing), cunoscut și ca Violul din Nanking (chineză: 南京大屠殺 / 南京大屠杀, Nánjīng dàtúshā; japoneză 南京大虐殺 Nankin daigyakusatsu) se referă la o perioadă de șase săptămâni, începând cu 13 decembrie 1937, de la capturarea orașului Nanjing, fosta capitală a Chinei, de către forțele japoneze. În timpul acestei perioade sute de mii de civili au fost uciși și 20.000 - 80.000 de femei au fost violate de către militarii imperiali japonezi. Masacrul rămâne o problemă de contencios politic, cu numeroase aspecte disputate și contestate de unii revizioniști istorici și naționaliștii japonezi, care au susținut că masacrul a fost intenționat exagerat sau fabricat în totalitate în scopuri de propagandă. Ca rezultat al eforturilor naționaliștilor japonezi de a refuza sau a minimiza aceste crime de război, controversatul Masacru din Nanking rămâne o piatră de încercare în relațiile chinezo-japoneze, dar și în alte relații cu națiunile asiatice ale Pacificului, cum ar fi Coreea de Sud sau Filipine.
Japonia a început în anul 1930 o politică agresivă de colonizare, având deja armata Guandong staționată pe teritoriul Chinei, care a dus la o serie de conflicte între cele două țări, ca incidentul Mukden (1931), (Manciuria) când a fost aruncată în aer o linie de cale ferată. Acest incident a fost folosit ca pretext de Japonia pentru ocuparea Manciuriei, care s-a realizat fără o rezistență deosebită din partea Chinei care era implicată într-un război civil. Răspunsul Chinei este boicotarea comerțului cu Japonia, la care se adaugă o serie de incidente ca cel din Shanghai unde au fost bătuți de către localnici 5 călugări japonezi, incident care a avut un ecou deosebit în presa japoneză. La 29 ianuarie 1932, avioane japoneze bombardează Shanghaiul, când au murit ca. 18.000 de chinezi și 240.000 rămân fără adăpost. În mai 1933 se ajunge la o înțelegere, încheindu-se un armistițiu, și China încetează boicotarea comerțului cu Japonia. Incidentul de la „Podul Marco Polo” din 7 iulie 1937 a dus la izbucnirea celui de al Doilea Război Chino-Japonez.
Pe data de 9 octombrie 2015, Documentele masacrului din Nanjing au fost enumerate în Registrul Memoria Lumii al UNESCO.
Europa Apuseană – Europa Răsăriteană – China – Africa (N – E – V) – Mediterana – Orientul Mijlociu – Asia și Pacific – Atlantic | ||||||||
Aspecte | ||||||||
1940 1941 |
1943 1944 1945 |
| ||||||
Aliații | Axa | |||||||
în război din 1937 începând cu 1939 începând cu 1940 |
începând cu 1941 începând cu 1942 începând cu 1943 |
în război din 1937 începând cu 1940 începând cu 1942 | ||||||
Rezistența | ||||||||
Liste | ||||||||
1 antisovietică. |
Portal |