În lumea de astăzi, Meșendorf, Brașov a câștigat o relevanță fără precedent. Fie în domeniul tehnologiei, medicinei, politicii sau culturii, Meșendorf, Brașov a devenit un subiect central de dezbatere și reflecție. Odată cu progresul globalizării și al rețelelor sociale, Meșendorf, Brașov a devenit mai accesibil și mai relevant pentru un număr tot mai mare de oameni din întreaga lume. În acest articol, vom explora diferite fațete ale Meșendorf, Brașov și impactul său asupra societății de astăzi. De la origini până la influența sa asupra vieții de zi cu zi, trecând prin importanța sa în contextul actual, Meșendorf, Brașov se dezvăluie ca un punct crucial în panorama contemporană. De-a lungul următoarelor rânduri, vom analiza diverse aspecte ale Meșendorf, Brașov și rolul său în lumea de astăzi, căutând să înțelegem scopul și sensul său în diferite sfere ale vieții moderne.
Meșendorf | |
Meschendorf | |
— sat — | |
Biserica fortificată din Meșendorf | |
Localizarea satului pe harta României | |
Localizarea satului pe harta județului Brașov | |
Coordonate: 46°5′15″N 24°59′39″E / 46.08750°N 24.99417°E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Brașov |
Comună | Bunești |
Populație (2021) | |
- Total | 333 locuitori |
Fus orar | EET (+2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
Cod poștal | 507005 |
Prefix telefonic | +40 x59 |
Prezență online | |
Meșendorf în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 (Click pentru imagine interactivă) | |
Modifică date / text |
Meșendorf (în dialectul săsesc Meschenderf, Mešndref, în germană Meschendorf sau arhaic: Meschdorff, Mesche, în maghiară Mese, latină: villa Meschonis) este un sat în comuna Bunești din județul Brașov, Transilvania, România.
Meșendorf se află la circa 8km spre vest de șoseaua Sighișoara-Rupea.
La recensământul din 1322 a domeniilor ce aparțineau fostei mănăstiri Cârța aparținând ordinului cistercian apare prima dovadă scrisă a existenței localității sub denumirea Messendorf. Într-un document din 1356 localitatea apare sub denumirea Mesche, iar în 1448 cu denumirea latină villa Meschonis. Un puternic incendiu a distrus aproape întreaga localitate în 1469. Începând cu anul 1474, când a fost desființată mănăstirea cisterciană Cârța, localitatea a intrat în administrarea Scaunului Sighișoarei.
În 1941 localitatea avea 782 de locuitori, din care 552 de sași (70,6%); în 1992, mai erau 101 sași în localitate.
La recensământul populației și al locuințelor din martie 2002, localitatea mai avea 344 de locuitori, din care 199 români, 10 maghiari, 124 țigani și 7 germani.
În localitate există o biserică fortificată datând din sec. XIV – XVI, declarată monument istoric sub denumirea Ansamblul bisericii evanghelice fortificate, cu cod LMI BV-II-a-A-11734 (Cod RAN: 40731.03).
Biserica fortificată din sat a început să fie construită în secolul al XIV-lea în stil romanic, pentru ca mai apoi să fie restaurată în stil gotic. Biserica prezintă un „zwinger”, spațiu îngust între exteriorul zidului principal și un al doilea zid mai secund, paralel cu primul, cu rol de obstacol și capcană în calea prădătorilor.
La origine, biserica sală, în stil gotic timpuriu, avea un turn vestic și cor poligonal. În 1495 biserica a fost fortificată, ocazie cu care turnului i s-a adăugat un cat de apărare din lemn, iar bisericii corul și nava. În cursul lucrărilor de restaurare de la începutul sec. al XIX-lea au fost demolate bolțile bisericii, care se aflau în pericol de prăbușire, dar turnul a fost păstrat în forma sa medievală. Zidul de incintă a fost prevăzut inițial cu trei turnuri de apărare, din care două se mai păstrează și azi. O parte a zidului a fost demolată în 1888, pentru a crea spațiu pentru construirea școlii. Interiorul bisericii este decorat cu picturi baroce și de altarul triptic din 1693, deasupra căruia este amplasată orga construită în 1914 de Leopold Wegenstein. În amvon se află o clepsidră realizată din patru cilindri de sticlă. Aceasta permitea preotului și congregației să urmărească durata serviciului religios.
|
|
|