Mișcarea separatistă de la Iași din 3 aprilie 1866

În acest articol, dorim să explorăm și să aprofundăm în Mișcarea separatistă de la Iași din 3 aprilie 1866, un subiect care a captat atenția și interesul multor oameni în ultima vreme. Mișcarea separatistă de la Iași din 3 aprilie 1866 a generat dezbateri, cercetare și curiozitate în diferite domenii, iar relevanța sa este de netăgăduit. În acest sens, vom aprofunda în detaliile și particularitățile Mișcarea separatistă de la Iași din 3 aprilie 1866, analizând impactul său, ramificațiile și importanța sa astăzi. Din diferite perspective și abordări, vom căuta să înțelegem în ce măsură Mișcarea separatistă de la Iași din 3 aprilie 1866 modelează lumea și experiențele noastre, oferind o vedere detaliată și cuprinzătoare a acestui subiect fascinant.

România în 1866

Mișcarea separatistă din Iași din 3 aprilie 1866 a fost un complot antiunionist al unor mari moșieri moldoveni care nu vedeau cu ochi buni propunerile de aducere a unui domn străin care le-ar fi compromis definitiv șansele de a mai ajunge vreodată la domnia țării.

Fundal istoric

Pe 11 februarie Alexandru Ioan Cuza, domnitorul României, este silit să abdice ca urmare a conjurației pregătite de coaliția dintre conservatori și liberal–radicali (Monstruoasa coaliție). Puterea a fost preluată de o locotenență domnească (Lascăr Catargiu, generalul Nicolae Golescu și colonelul Nicolae Haralambie). Detronarea lui Cuza a fost rezultatul uneltirilor politicienilor liberali și conservatori dornici să împiedice reformele democratice din România. Provizoratul locotenenței domnești a luat sfârșit abia după ce Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a acceptat să devină principe al României, la 10 mai 1866.

Scop

Printre participanții la insurecție s-au numărat frații Constantin și Alexandru Moruzi, mai mulți membri ai familiei Roznovanu, Teodor Boldur-Lățescu (personaj care s-a ocupat de dirijarea efectivă a mișcării de stradă) și mitropolitul Calinic Miclescu. Mișcarea separatistă de la Iași a avut ca scop aducerea la domnie la începutul lui aprilie a boierului Nicolae Rosetti-Roznovanu ("Nunuță"). Moldova urma să fie separată iar de Țara Românească.

Urmări

Mișcarea a fost declanșată prin mijloace demagogice deja devenite obișnuite pentru contemporani. Mișcarea a fost înăbușită suficient de repede și ușor deoarece această acțiune separatistă s-a limitat doar la câteva manifestări în centrul Iașilor. După câteva ore de confruntări între 500 de demonstranți (număr foarte mare, pentru acea perioadă) și soldații aduși să potolească revolta, soldate cu morți în ambele tabere, rebeliunea a fost înăbușită. Această mișcare a fost favorizată de slăbiciunea guvernanților care nu se puteau hotărî asupra persoanei ce urma să fie aleasă în locul lui Cuza.

Vedeți și

Bibliografie

  • G.C.Nicolescu - Viața lui Vasile Alecsandri, Editura Hyperion, Chișinău, RSS Moldovenească, 1990, pag. 425

Note

  1. ^ Cosmin Pătrașcu Zamfirache (), „De ce îi ura reacționarul Creangă pe munteni și pe olteni. Scriitorul își dorea ca Moldova să fie ruptă din Regat și a participat la o revoltă la Iași”, Adevărul